Codul Audiovizualului, din nou pe masa deputaților: autoritățile vor să repare ce au schimbat în 2021
La patru ani după ce au operat schimbări criticate la Codul serviciilor media audiovizuale, autoritățile își propun să revină, într-o formă ajustată, la modelul de reglementare anterior anului 2021. Potrivit Notei de fundamentare, proiectul de lege are drept scop armonizarea legislației cu standardele europene și consolidarea independenței instituțiilor media publice. Mai mulți experți media consideră că revenirea este necesară, întrucât modificările din 2021 ar fi slăbit independența Consiliului Audiovizualului și a difuzorului public, făcându-le mai expuse influenței politice.
Documentul prevede „proceduri transparente de desemnare a directorului general și a membrilor Consiliului de Supraveghere”, limitează capacitatea Parlamentului de a revoca conducerea Teleradio Moldova și reduce numărul membrilor Consiliului Audiovizualului desemnați de legislativ. Societatea civilă va avea trei reprezentanți în Consiliu, iar Guvernul și președintele – câte unul.
Inițiativa ar veni în contextul presiunilor externe. Potrivit Europei Libere, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova „consolidarea independenței Consiliului Audiovizualului și a postului public de televiziune”, dar și o mai mare transparență privind proprietarii și finanțarea mass-mediei.
Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, afirmă că inițiativa actuală vine în urma unor greșeli recunoscute: „Pentru că atunci când prima dată ei au modificat-o, nu a fost cea mai inspirată modificare, care a fost ulterior criticată de Consiliul Europei, pentru că limita independența, o punea sub control parlamentar și s-a cerut să se revină și iată, acum se revine de fapt la, într-o anumită formă, ușor diferită, dar se revine la ce a fost mai înainte”. El mai spune că proiectul a fost discutat cu reprezentanți ai societății civile: „Această propunere a fost discutată într-un grup de experți pe lângă Comisia parlamentară pentru mass-media, la care am participat și eu. și colegii din alte asociații de media, și noi credem că asta este ok. Asta e în linie cu recomandările europene”.
Expertul media Ion Bunduchi consideră că modificările sunt binevenite și vitale pentru funcționarea unui sistem democratic.
„Inițiativa legislativă este necesară și oportună și ar fi bine să devină normă legală. Inițiativa urmărește mai multe obiective, două dintre care se cer remarcate în mod aparte. Este vorba de prevederile menite să fortifice independența autorității de reglementare a domeniului – Consiliul Audiovizualului, precum și independența și autonomia furnizorului public național de servicii media.” Bunduchi a mai punctat că „mass-media ne-liberă nu poate lucra decât rău”.
Și jurnalista Mariana Rață, cofondatoare TV8, salută această revenire la un cadru legislativ, despre care spune că va reduce controlul politic. „Societatea civilă și reprezentanții mass-media au criticat în 2021 modificările făcute, prin care a fost redusă independența managerială, dar și editorială, cred eu, a postului public de televiziune și a Consiliului Audiovizualului față de politic.” Ea susține că postul public trebuie să servească interesului public.
Potrivit autorilor proiectului, modificările sunt necesare deoarece „cadrul actual nu asigură independența deplină a furnizorilor publici media și stabilitatea conducerii acestora”. În plus, se menționează că legislația trebuie armonizată cu angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană, în special în ceea ce privește „consolidarea independenței instituționale, transparența și pluralismul în spațiul informațional”.
Proiectul de lege va fi supus consultărilor publice pe 9 iunie, potrivit anunțului oficial al Parlamentului.
În urma modificărilor propuse, Consiliul Audiovizualului va juca un rol principal în alegerea conducerii Teleradio Moldova: va desemna membrii Consiliului de supraveghere al companiei publice, iar aceștia vor selecta prin concurs directorul general. În prezent, Consiliul de supraveghere al Teleradio Moldova este numit de Parlament, iar directorul companiei este desemnat tot de Parlament, la propunerea Consiliului.
