Revista presei internaționale // Țările NATO, îndemnate să fie pregătite de un atac al Rusiei; Eșec al referendumului din Italia privind facilitarea cetățeniei
Mai multe publicații internaționale atrag atenția asupra avertismentului dur lansat de secretarul general al NATO, Mark Rutte, privind ritmul accelerat al înarmării Rusiei. Potrivit presei internaționale, situația de securitate din Europa este tot mai tensionată, iar liderii politici occidentali reacționează în fața amenințărilor directe formulate de Moscova. Presa europeană relatează, între timp, despre motivele eșuării referendumului privind reducerea perioadei de naturalizare a cetățeniei italiene, în timp ce Franța a introdus în școli serialul „Adolescență coruptă” pentru a combate influențele dăunătoare din mediul online asupra adolescenților.
Mai multe publicații internaționale scot în evidență avertismentul secretarului general al NATO, Mark Rutte, făcut ieri, în timpul discursului său la Institutul Regal pentru Relații Internaționale de la Londra. Potrivit oficialului, Rusia produce mai multe muniții decât toate statele membre NATO la un loc, iar ritmul este de câteva ori mai rapid. Rutte a declarat, citat de Suspilne, că Moscova ar putea fi pregătită să atace țările NATO în cel mult cinci ani, în condițiile în care fabrică în trei luni cât produce NATO într-un an și își accelerează modernizarea militară cu ajutorul Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Rutte a precizat că Rusia folosește tehnologie chineză pentru a-și moderniza armata și că, în acest an, ar putea produce 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete Iskander. Putin se pregătește pentru confruntare, nu pentru pace, a avertizat, într-un final, secretarul general al NATO, citat de Suspilne.
Deutche Welle transmite că președinta Bundestagului, Julia Klockner, a respins amenințările formulate de omologul său rus Viaceslav Volodin și l-a acuzat că distorsionează istoria celui de-al Doilea Război Mondial pentru a justifica agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Julia Klockner a declarat, citată de Deutche Welle, că Bundestagul nu va fi intimidat și a subliniat sprijinul Germaniei pentru democrație, libertate și autodeterminare. Potrivit agenției de presă, Klockner a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar fi un regim fascist și a cerut Moscovei să înceteze războiul. Volodin criticase Germania pentru că, în declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, nu ar fi menționat contribuția URSS la înfrângerea nazismului, amintește Deutche Welle.
Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că țara sa va continua sprijinul pentru Ucraina, în ciuda alegerii președintelui Karol Nawrocki, reprezentant conservator al opoziției. Într-un interviu acordat pentru Politico, el a subliniat că există un consens național privind necesitatea de a descuraja Rusia, iar Nawrocki susține acest principiu. Deși Nawrocki nu susține deocamdată aderarea Ucrainei la UE, el recunoaște că Rusia este cea mai mare amenințare pentru regiune, notează Politico.
Ucraina a atacat patru baze aeriene rusești în cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen”, avariind peste 40 de avioane, însă acest atac nu l-a determinat pe Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, constată The Telegraph. Ziarul notează că Rusia a răspuns prin intensificarea bombardamentelor și un număr record de drone lansate asupra Ucrainei. Deși apărarea antiaeriană ucraineană doboară majoritatea dronelor, cele care trec provoacă distrugeri semnificative și afectează moralul populației, scrie The Telegraph. Potrivit publicației, Moscova pregătește o nouă ofensivă în această vară, în ciuda declarațiilor lui Putin că ar fi deschis la discuții. Liderul rus nu are niciun stimulent real să negocieze, atât timp cât consideră că are avantaj pe front, conchide The Telegraph.
Rusia e dispusă să continue războiul împotriva Ucraina în ciuda problemelor economice acute cu care se confruntă, scrie The Moscow Times. Publicația atrage atenția asupra costurilor mari ale creditelor, creșterii taxelor și lipsei semințelor de import, care au dus la scăderea producției a trei produse alimentare de bază în Rusia. Între ianuarie și aprilie 2025, producția de zahăr a scăzut cu 32,3%, uleiul de floarea-soarelui cu 15,5%, iar făina cu 7,8%, subliniază The Moscow Times cu referire la datele oficiale. Reducerea producției este cauzată de recoltele slabe, semințele autohtone mai puțin productive și dificultățile financiare ale fabricilor, explică publicația cauzele crizei. În plus, problemele din sector au fost agravate de creșterea dobânzilor și reducerea sprijinului guvernamental, amenințând cu faliment unele companii mari, scrie The Moscow Times.
Eurointegration descrie opoziția puternică din partea forțelor proruse din Bulgaria, care se opun aderării țării la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026, deși autoritățile au îndeplinit toate criteriile economice și fiscale necesare. Potrivit publicației, forțele proruse din Bulgaria se tem că integrarea europeană a țării va slăbi influența lor politică. Deși opoziția prorusească încearcă să blocheze procesul, majoritatea partidelor bulgare au găsit un consens temporar pentru a susține acest pas, considerat un succes major al integrării europene, scrie Eurointegration. Tensiunile politice sunt ridicate, iar unele partide populiste și proruse organizează proteste și acțiuni agresive în Parlament, dar guvernul și partidele pro-europene sunt hotărâte să ducă procesul până la capăt, notează publicația. Rămâne însă o situație fragilă, iar criza politică ar putea continua, deși integrarea în zona euro pare de neoprit, constată Eurointegration.
În Polonia, de vineri până duminică, au fost înregistrate peste 670 de tentative de trecere ilegală a frontierei, iar migranții au atacat de mai multe ori forțele de ordine cu pietre, relatează Polsat News. Publicația face referire la un raport al poliției de frontieră poloneze, care informează că vineri au fost aproximativ 220 de tentative, sâmbătă peste 250, iar duminică în jur de 200. Totodată, pe 4 iunie, zeci de migranți au încercat să intre ilegal în Letonia din Belarus, iar pe 31 mai, aproape 1 200 de migranți au traversat Canalul Mânecii spre Marea Britanie, amintește Polsat News.
Prim-ministrul slovac Robert Fico a sugerat în timpul unei vizite în Uzbekistan că statele autoritare ar putea fi mai eficiente din punct de vedere economic decât democrațiile și a cerut o reevaluare a modelului democratic european, relatează EFE. Agenția de presă subliniază că Robert Fico a lăudat țări precum Uzbekistan, China și Vietnam pentru capacitatea lor decizională rapidă în domeniul economic. Fico a subliniat, citat de aceeași agenție de presă, că implicarea prea multor partide în guvern slăbește eficiența statului și competitivitatea sa. Totuși, el a precizat că nu dorește sfârșitul democrației, ci o reformare a sistemului politic, remarcă EFE, precizând că premierul slovac s-a confruntat recent cu proteste și acuzații de tendințe autoritare și orientare prorusă.
Euractiv semnalează relațiile complicate dintre guvernele Slovaciei și Cehiei după revenirea la putere a premierului slovac Robert Fico. Publicația accentuează că refacerea relațiilor bilaterale e una dintre principalele misiuni ale ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, care a mers luni, la Bratislava. Disensiunile recente, în special pe tema sprijinului militar pentru Ucraina, au adâncit ruptura dintre cele două țări foste unite în Cehoslovacia, scrie Euractiv. Potrivit publicației, Lipavský va discuta azi cu omologul său slovac, Juraj Blanár, despre relațiile economice, sprijinul reciproc și situația internațională, inclusiv agresiunea Rusiei. Tensiunile au fost agravate de schimburi de acuzații între oficiali și incidente politice controversate, dar, Lipavský consideră că diferențele de opinie nu trebuie să ducă la ruperea relațiilor bilaterale, scrie Euractiv.
Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) din Olanda, condus anterior de actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că nu va mai face parte din coaliția cu partidul ultranaționalist Libertatea. Lidera VVD, Dylan Yeșilöz-Zegerius, a declarat pentru De Telegraaf că Hert Wilders, șeful Partidului Libertății, este un partener extrem de nesigur, punând interesele personale mai presus de cele ale țării. Guvernul olandez a demisionat după ce partidul lui Wilders a ieșit din coaliție, nemulțumit de lipsa unor măsuri mai dure împotriva migrației, amintește publicația olandeză. Premierul Dick Schoof a anunțat demisia sa după ce majoritatea parlamentară a fost pierdută, iar alegerile parlamentare anticipate vor avea loc pe 29 octombrie, relevă De Telegraaf.
În Italia a eșuat referendumul privind reducerea perioadei necesare pentru obținerea cetățeniei prin naturalizare de la 10 la 5 ani, din cauza unei prezențe scăzute la vot, sub pragul de 50%, transmite Reuters. Agenția de presă amintește că premierul Giorgia Meloni a îndemnat la boicot, iar lipsa unei campanii active împotriva inițiativei a contribuit la absenteism. Inițiativa a venit din partea partidelor de opoziție și a sindicatelor, vizând, printre altele, și protecția angajaților pe piața muncii, precizează Reuters. Într-o țară care se confruntă cu o scădere accentuată a natalității, unii economiști, citați de agenția de presă, consideră că atragerea unui număr mai mare de străini este esențială pentru stimularea economiei anemice. Susținătorii reformei afirmă că schimbarea ar fi apropiat Italia de standardele europene și ar fi facilitat integrarea migranților, însă opozanții au acuzat organizatorii că „vând cetățenia” și subminează identitatea națională, mai scrie Reuters.
The Guardian informează că Franța a introdus în școli serialul „Adolescență coruptă”, în cadrul unui program educațional menit să combată masculinitatea toxică și influențele dăunătoare din mediul online asupra adolescenților. Serialul, deja folosit în Regatul Unit, Belgia și Țările de Jos, prezintă cazul unui adolescent radicalizat online care ajunge să comită o crimă, relevă ziarul britanic. Potrivit publicației, elevii francezi de peste 14 ani vor viziona fragmente din producția Netflix, însoțite de lecții special concepute. Scopul este conștientizarea riscurilor legate de rețelele sociale, violența digitală și ideologiile misogine. Oficialii consideră inițiativa un sprijin atât pentru profesori, cât și pentru tineri în fața acestor provocări, mai scrie The Guardian.
