Revista presei internaționale // UE anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei; Ucraina ar putea câștiga războiul cu Rusia fără sprijinul SUA
Presa internațională scrie despre faptul că Uniunea Europeană își înăsprește sancțiunile împotriva Rusiei, vizând în special exporturile de petrol și sectorul bancar. În același timp, mai multe publicații notează că Washingtonul semnalează o retragere treptată a sprijinului pentru Kiev, iar, pe fundalul acestor evoluții, Europa începe să preia rolul principal în susținerea Ucrainei.
Comisia Europeană a prezentat, pe 10 iunie, al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectorul energetic, băncile și exporturile, informează Eurointegration. Publicația ucraineană precizează că, între principalele restricții, se numără interzicerea tranzacțiilor legate de conductele Nord Stream 1 și 2, reducerea plafonului prețului petrolului de la 60 la 45 de dolari pe baril, sancțiuni suplimentare împotriva transportatorilor de petrol, precum și împotriva sectorului bancar rus, care va fi restricționat prin interzicerea completă a tranzacțiilor SWIFT. De asemenea, pachetul vizează restricții la exportul de tehnologie și materiale care pot susține industria militară rusă, mai scrie Eurointegration.
Analiștii economici intervievați de The Moscow Times avertizează că înăsprirea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei — prin extinderea listei negre a navelor petroliere și reducerea plafonului de preț de la 60 la 45 de dolari pe baril — ar putea provoca pierderi semnificative pentru companiile petroliere rusești și pentru bugetul de stat. Sub sancțiuni se află deja 426 de tancuri, iar o eventuală retragere a armatorilor greci ar putea reduce drastic exporturile maritime de petrol, estimează experții citați de aceeași publicație. Potrivit acestora, dacă și SUA vor adopta plafonul mai scăzut, în a doua jumătate a anului, Rusia ar putea pierde aproximativ 9 miliarde de dolari din venituri petroliere. În acest context, companiile ar putea reduce dividendele pentru a-și proteja investițiile, dar statul — acționar în multe dintre ele — va insista pe menținerea plăților pentru a acoperi deficitul bugetar. Experții nu exclud majorări de taxe în sectorul petrolier pentru a compensa scăderea veniturilor, mai scrie The Moscow Times.
Premierul slovac Robert Fico a amenințat că Slovacia va bloca al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei dacă nu primește garanții privind aprovizionarea cu energie, relatează The Kyiv Independent. El a avertizat, citat de publicația ucraineană, că oprirea completă a livrărilor de gaze, petrol și combustibil nuclear din Rusia ar afecta grav Slovacia. Bratislava este deja afectată de oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, ceea ce a provocat tensiuni cu Kievul, notează The Kyiv Independent, amintind că săptămâna trecută, parlamentul slovac a adoptat o rezoluție simbolică împotriva sancțiunilor care afectează economia națională. Deși critică frecvent sancțiunile UE, guvernul lui Fico le-a susținut până acum pe toate, observă publicația.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat în Congres că bugetul Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI) va fi redus, informează Associated Press. În cadrul audierilor din Camera Reprezentanților, Hegseth a precizat că administrația Trump are „o viziune complet diferită” asupra conflictului ruso-ucrainean și consideră că o soluție negociată este în interesul tuturor părților, relatează aceeași sursă. De la începutul invaziei, SUA au oferit Ucrainei ajutor militar în valoare de peste 66 de miliarde de dolari, amintește Associated Press. Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, Kievul continuă să primească armament din fondurile alocate de fosta administrație americană și poartă negocieri pentru achiziționarea de sisteme Patriot, notează agenția. Associated Press mai scrie că Pentagonul a blocat recent livrarea unor componente esențiale pentru rachete și că Hegseth a absentat de la reuniunea „Ramstein”, marcând o distanțare tot mai evidentă față de coaliția de sprijin pentru Ucraina.
Foreign Policy scrie că Ucraina ar putea obține victoria în război chiar și fără sprijinul tradițional al SUA. Deși noua administrație Trump nu pare dispusă să-și intensifice ajutorul, accesul armatei ucrainene la informațiile din sateliții americani – esențial pentru planificarea loviturilor – va fi menținut, anticipează publicația. În același timp, Europa începe să preia rolul principal de aliat și finanțator, iar industria de apărare ucraineană devine tot mai modernă și eficientă, notează Foreign Policy. Publicația dă exemplul Danemarcei, care cumpără deja arme direct de la producători ucraineni. Hotărârea ucrainenilor de a lupta, având sprijin european, le-ar putea asigura victoria chiar și fără implicarea decisivă a Washingtonului, conchide Foreign Policy.
La viitorul summit NATO de la Haga, liderii Alianței vor discuta o propunere de includere a cheltuielilor pentru apărarea Ucrainei într-un nou prag comun de 5% din PIB, scrie Bloomberg. Potrivit agenției americane de presă, formatul restrâns al reuniunii – o singură sesiune de lucru și o cină oficială – urmărește să evite conflictele cu președintele Donald Trump, care a criticat anterior aliații pentru bugetele militare reduse. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, speră că această inițiativă va fi percepută de Trump ca o victorie politică, dezvăluie Bloomberg. „Proiectul declarației finale nu menționează aderarea Ucrainei la NATO și nici promisiunea țărilor membre făcută anul trecut de a oferi Kievului o asistență militară anuală în valoare de cel puțin de 40 de miliarde de dolari. În schimb, Rusia este desemnată drept o amenințare la adresa securității euroatlantice”, scrie Bloomberg.
Premierul maghiar Viktor Orban folosește războiul Rusiei împotriva Ucrainei în interes electoral, înainte de alegerile parlamentare din aprilie anul viitor. Sunt învinuiri aduse de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru portalul maghiar Válasz Online. Zelenski s-a arătat nemulțumit de politica antiucraineană a lui Orban, exprimându-și convingerea că aceasta nu reflectă opinia întregii societăți maghiare. În același interviu acordat pentru Válasz Online, liderul de la Kiev a criticat folosirea războiului ruso-ucrainean în scopuri politice interne și a avertizat că această abordare va radicaliza societatea maghiară, alimentând sentimente antiucrainene. Zelenski a făcut aceste comentarii la solicitarea portalului Válasz Online, ca reacție la intențiile premierului Viktor Orban de a bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând protejarea intereselor maghiare.
The Guardian descrie situația din Los Angeles, unde președintele american Donald Trump a trimis Garda Națională pentru a reprima demonstrațiile provocate de raziile agresive ale Serviciului de Imigrare (ICE) împotriva migranților fără acte. Trump a „dezlănțuit un conflict terifiant în SUA, pe care nici măcar el nu îl mai poate controla”, scrie The Guardian, referindu-se la protestele violente din Los Angeles față de operațiunile de deportare a migranților, majoritatea latino-americani. Conflictele au escaladat când protestatarii au început să arunce cu pietre și cocktailuri Molotov, au spart geamuri și au incendiat mașini, notează The Guardian. Ziarul subliniază că, în timpul unui protest, o jurnalistă australiană a fost rănită de un glonț de cauciuc tras de poliția locală, ceea ce a provocat indignare publică. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, l-a acuzat pe președinte că „provoacă deliberat o criză” în scopuri politice și l-a dat în judecată, mai scrie The Guardian.
The Wall Street Journal scrie că Departamentul Justiției și cel pentru Securitate Internă din SUA au supravegheat în 2022–2023 mai mulți cetățeni străini care l-au vizitat pe Elon Musk, suspectând posibile tentative de influențare. Conform aceluiași ziar, autoritățile americane ar fi fost preocupate de accesul lui Musk la informații clasificate prin contracte cu agențiile de securitate națională. Ancheta a început în timpul administrației Biden și a implicat mai multe agenții, inclusiv FBI, însă statutul actual al investigației nu este clar, relevă The Wall Street Journal. Publicația notează că serviciile secrete au analizat atent participanții străini la evenimentele unde apărea Musk. În paralel, relațiile dintre Musk și Donald Trump s-au deteriorat, cei doi lansându-și insulte și amenințări în spațiul public, amintește The Wall Street Journal.
Președintele Autorității Naționale Palestiniene, Mahmoud Abbas, a condamnat public, pentru prima dată, atacul comis de Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, relatează The Times of Israel. Potrivit publicației, într-o scrisoare adresată președintelui francez Emmanuel Macron și prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, Abbas a calificat acțiunile Hamas – uciderea și luarea de ostatici a civililor – drept „inacceptabile” și a cerut eliberarea imediată a tuturor prizonierilor. Publicația amintește că, deși Abbas mai solicitase anterior eliberarea ostaticilor, el evitase până acum să condamne explicit atacul terorist. The Times of Israel consideră că liderul palestinian încearcă să câștige sprijin internațional pentru a prelua controlul asupra Fâșiei Gaza după război, distanțându-se tot mai clar de Hamas.
