Revista presei internaționale // Europa de Sud-Est denunță agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; Trump compromite imaginea SUA la nivel global
Presa internațională aduce în prim-plan concluziile summitului „Ucraina – Europa de Sud-Est”, unde președintele Serbiei a refuzat să semneze declarația finală ce condamnă agresiunea rusă. În Statele Unite, presa scrie despre protestele masive anunțate împotriva administrației Trump, dar și despre audierile tensionate din Congres, privind politica externă americană față de Rusia. Totodată, ziarele europene reflectă provocările interne din Polonia, unde guvernul lui Donald Tusk a trecut cu succes de votul de încredere, în pofida tensiunilor din coaliția de guvernare.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, e singurul dintre cei 12 șefi de stat și de guvern care nu a semnat declarația finală a summitului „Ucraina – Europa de Sud-Est”, desfășurat ieri la Odesa, relatează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, documentul condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, susține retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriile ocupate, restaurarea granițelor recunoscute internațional și aderarea Ucrainei la NATO. Vučić a declarat, citat de BBC, că textul documentului „nu e ușor de acceptat” pentru Serbia și a precizat că prezența lui la eveniment nu a însemnat trădarea Rusiei. Vizita la Odesa a fost prima deplasare a lui Vučić în Ucraina de la începutul invaziei ruse, remarcă BBC.
Unian scoate, la rândul său, în prim-plan declarațiile făcute la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est” de președintele Republicii Moldova. Potrivit publicației, Maia Sandu a declarat că, în cazul unui nou șantaj energetic din partea Rusiei, Chișinăul este pregătit să reacționeze, inclusiv prin punerea în funcțiune a unei linii electrice directe cu România. Maia Sandu a amintit de criza energetică provocată de Rusia la începutul anului, când au fost întrerupte livrările de gaz către regiunea transnistreană, pentru a destabiliza Republica Moldova. Unian atrage atenția că, la Odesa, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a promis sprijin pentru Republica Moldova în fața presiunilor Rusiei, care, potrivit liderului de la Kiev, vrea să ocupe Odesa pentru a-și crea un culoar spre granița cu Republica Moldova și România.
Șeful Asociației Industriei de Apărare din Ucraina, Serghei Gonciarov, îndeamnă țările occidentale să renunțe la dependența de arme sofisticate și costisitoare, în favoarea unor sisteme ieftine, produse în masă. Într-un interviu pentru Business Insider, el afirmă că în războiul de uzură cu Rusia, cantitatea armelor este mai importantă decât precizia lor. Gonciarov dă exemplul obuzului ghidat Excalibur, care devine ineficient în fața bruiajului electronic rusesc, fiind de 30 de ori mai scump decât muniția convențională. În locul unor piese de artilerie performante, dar rare, precum sistemul suedez Archer, Serghei Gonciarov propune folosirea în masă a obuzierelor simple, cum este „Bogdana”. Ucraina încearcă să compenseze lipsa de resurse prin soluții ieftine, în timp ce Rusia și China mizează pe forța numerică într-un război de epuizare, mai scrie Business Insider.
Politico scrie că, pe 11 iunie, Congresul SUA a găzduit audieri tensionate în care senatorii republicani l-au criticat pe secretarul apărării, Pete Hegseth, pentru susținerea unei soluții diplomatice în Ucraina, prin intensificarea contactelor cu Rusia. Senatorul Mitch McConnell a avertizat, citat de aceeași publicație, că în joc este reputația globală a Statelor Unite și a pus sub semnul întrebării cursul extern al administrației Trump. Politico atrage atenția asupra unor răspunsuri ezitante ale lui Hegseth la întrebările senatorilor. Astfel, acesta a admis că Rusia este agresorul, dar a evitat să spună pe cine dorește să vadă învingător, insistând pe necesitatea unui acord de pace. Schimbul de replici a scos la iveală ruptura ideologică dintre republicanii tradiționali și susținătorii lui Trump, constată Politico.
Potrivit Bloomberg, liderii G7 ar putea renunța anul acesta la publicarea unei declarații comune, din cauza divergențelor tot mai profunde dintre SUA și ceilalți membri ai grupului în care intră cele mai mari economii occidentale. Disensiunile privesc în special războiul ruso-ucrainean, politica de mediu și unele subiecte sociale, subliniază Bloomberg. Potrivit agenției de presă, la inițiativa Canadei, în locul unui comunicat final comun, ar putea fi emise mai multe declarații separate pe teme specifice. Premierul canadian Mark Carney dorește să evite tensiunile din trecut și să mențină un cadru constructiv de dialog, în timp ce administrația Trump susține o abordare minimalistă, preferând lipsa unui acord în locul unuia considerat slab, conchide Bloomberg.
Imaginea Statelor Unite s-a deteriorat semnificativ de la revenirea lui Donald Trump la putere, constată într-un alt articol Politico, făcând referire la un nou sondaj realizat de centrul Pew în 24 de țări. Potrivit sondajului, majoritatea repondenților au declarat că nu au încredere în Trump ca lider global și nu cred că el poate gestiona crize internaționale precum războiul ruso-ucrainean, conflictul din Gaza sau schimbările climatice. Singura țară europeană unde președintele american se bucură de sprijin majoritar este Ungaria, remarcă Politico. În general, Trump este perceput ca „periculos” și „arogant”, deși mulți îl consideră un „lider puternic”, scrie publicația. Politico face o comparație între Donald Trump și președintele francez Emmanuel Macron, care se bucură de cea mai mare încredere la nivel internațional dintre liderii analizați, deși popularitatea sa în Franța rămâne scăzută.
Peste 100 de grupuri prodemocratice din Statele Unite se pregătesc pentru proteste masive față de politicile autoritare ale actualei administrații de la Casa Albă, informează Axios. Potrivit publicației, protestele sunt programate pe 14 iunie, chiar de ziua președintelui american Donald Trump. Organizatorii, intervievați de Axios, vor să contrabalanseze parada militară pregătită în aceeași zi de președinte, denunțând autoritarismul și dominația mediatică. Proteste sunt anunțate și în afara SUA, inclusiv în Europa și Africa, transmite Axios. Publicația amintește și de situația din Los Angeles, unde, în ultima săptămână, au avut loc manifestații împotriva politicii de imigrație a administrației Trump, cu ciocniri violente între protestatari și Garda Națională. După prima noapte de restricții impuse prin stare de asediu, acum s-a instalat o relativă liniște, însă al doilea oraș ca mărime din SUA, precum și alte orașe americane, se pregătesc pentru noi proteste, semnalează Axios.
Statele Unite plănuiesc transferul a mii de migranți ilegali în baza militară de la Guantanamo, fără a informa guvernele țărilor de origine, scrie The Washington Post. Este vorba despre cel puțin 9.000 de persoane, inclusiv cetățeni din Ucraina, Franța, Germania, Polonia și alte state, notează ziarul american. Sursele publicației afirmă că relocarea se va face fără consultarea aliaților, deși baza este asociată cu abuzuri din perioada post-11 septembrie 2001. Autoritățile americane au început deja evaluări medicale pentru a stabili cine poate fi transportat, informează The Washington Post, precizând că planul stârnește îngrijorări serioase în rândul organizațiilor pentru drepturile omului și al diplomaților.
Anul 2024 a fost cel mai instabil din punct de vedere al numărului de conflicte armate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, arată un studiu al Universității Uppsala, citat de The Times. Poptrivit studiului, anul trecut au fost înregistrate 61 de conflicte, dintre care 11 s-au transformat în războaie de amploare. Cel mai sângeros a fost războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu peste 76.000 de morți. În total, aproximativ 160.000 de persoane au murit din cauza violențelor organizate, iar numărul victimelor civile a crescut cu 31% față de anul precedent. Potrivit experților citați de The Times, se înregistrează o creștere alarmantă a conflictelor între state și a sprijinului oferit de guverne grupărilor armate din alte țări.
Guvernul liberal al lui Donald Tusk a câștigat votul de încredere în Parlamentul Poloniei, obținând susținerea a 243 de deputați din 460, transmite Reuters. Agenția de presă amintește că votul a fost cerut de Tusk după ce candidatul proeuropean al coaliției sale de guvernare a pierdut alegerile prezidențiale în fața conservatorului Karol Nawrocki. Reuters subliniază că șeful executivului de la Varșovia a cerut vot de încredere pentru a pune capăt tentativelor oponenților săi politici, care vorbesc despre necesitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate. Premierul a declarat că votul marchează „un nou început” și a promis reforme, deși în coaliția de guvernare persistă tensiuni, remarcă Reuters. Potrivit presei de la Varșovia, noul președinte ar putea bloca, prin veto, o parte din proiectele guvernului, iar opoziția cere formarea unui guvern tehnocrat.
