Corespondență: Proiectele de infrastructură care vor cupla R. Moldova la rețeaua europeană de transport, discutate la Bruxelles
La Bruxelles a început, în această săptămână, o altă etapă în parcursul european al Republicii Moldova. În cadrul procesului de screening bilateral, experții Comisiei Europene și reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au analizat nivelul de pregătire a țării noastre în domeniul transporturilor. Pe masa de discuții s-au aflat toate tipurile de transport – rutier, feroviar, aerian și naval, dar și modernizarea infrastructurii.
Aderarea la Uniunea Europeană presupune un proces complex de aliniere la acquis-ul comunitar. Fiecare provocare este analizată în profunzime.
Modernizarea căilor ferate ale R. Moldova, finalizată în doi ani
Reprezentanții Chișinăului au venit cu 78 de prezentări structurate într-un document de 104 pagini, care reflectă planurile de reformă și reglementările ce urmează a fi transpuse. Discuțiile au vizat inclusiv proiectele de infrastructură planificate sau deja în desfășurare, care vor contribui la integrarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport.
Printre priorități se numără modernizarea căilor ferate. Trecerea de la transportul rutier la cel feroviar va reduce presiunea asupra infrastructurii rutiere și a punctelor de frontieră, a menționat secretarul de stat de la Ministerul Infrastructurii, Mircea Păscăluță.
„Aici discutăm despre planurile noastre de infrastructură, alinierea la standardele europene, discutăm despre căi ferate. Recent, am discutat despre programele financiare disponibile pentru țara noastră și anume Connecting European Facilities, unde noi am aplicat pentru electrificarea a 2 km de cale ferată. Deci, acesta este un exemplu concret. În această perioadă, timp de o lună, probabil, urmează să vedem rezultatele. Pentru cețățeni, înseamnă drumuri la standarde europene, înseamnă o conectivitate mai bună pe toate segmentele și cel mai important este prioritizarea tipurilor de transport”, a subliniat Păscăluță.
În prezent, mai spune secretarul de stat, se lucrează la reforma căilor ferate, care ar putea fi finalizată în doi ani.
„Eu cred că cetățenii noștri abia așteaptă să circule cu trenul, dacă le oferim condiții. Prima etapă este infrastructura actuală, modernizarea infrastructurii actuale. Acest proces durează, dar noi estimăm că, în aproximativ doi ani, o să avem un proiect matur (…) și, ulterior, pe parcursul câtorva ani de zile, să fie construită această linie de cale ferată nouă, după standarde europene, de viteză mare, pe care să circule trenuri europene. Estimăm ca, până în 2027, să avem această reformă a căilor ferate, să avem o piață liberă, unde să poată veni chiar și operatori din Uniunea Europeană care să presteze servicii de transport de pasageri”, a adăugat el.
Construcția de poduri peste Prut va determina o creștere economică puternică
Alte obiective prezentate la procesul de screening bilateral vizează construcția de noi poduri transfrontaliere, a subliniat Nicolae Mîndra, secretar de stat responsabil de infrastructura rutieră la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Autoritățile de la Chișinău au o agendă ambițioasă, cu proiecte de dezvoltare planificate pentru termen scurt, mediu și lung, a mai adăugat acesta.
„Vom avea, până la anul 2040, autostrada executată, vom avea prima parte a coridorului feroviar electrificat de la Chisinau până la Ungheni, vom avea finalizate lucrările podurilor transfrontaliere pe care le avem cu România și cu Ucraina. Toate aceste lucruri vor crește inclusiv capacitatea antreprenorilor locali. Va spori creșterea economică a țării de câteva ori. Au fost discutate și proiectele care sunt acum în fază de implementare. Sunt trei proiecte majore pe care noi le avem la Ungheni, podul care acum este în construcție, următorul pod la Leușeni și extinderea drumului de conexiune la acest pod, facilități vamale la Giurgiulești, acolo este un proiect major cu cofinanțare 50% din partea Comisiei Europene, proiect de extindere la patru benzi a drumului între vămile Reni și Galați, construcția unui drum de ocolire a satului Giurgiulești și o parcare pentru vehicule de mare tonaj. Toate aceste trei puncte vor fi finalizate până în anul 2028”, a dat asigurări Mîndra.
Totuși, un obstacol semnificativ rămâne capacitatea administrativă. Lipsa de personal calificat pentru transpunerea legislației europene este o dificultate recunoscută de autorități.
„Avem nevoie de specialiști buni. Revizuim organigramele, creștem salariile și lucrăm la atractivitatea pozițiilor din sectorul public pentru a putea face față complexității procesului european”, a subliniat Mircea Păscăluță.
La rândul său, Nicolae Mîndra afirmă că problema nu constă în bani, ci în lipsa personalului calificat în a pregăti proiecte care să atragă investitori.
„Problema este în capacitatea pe care o avem la momentul actual în țară de a pregăti proiecte care sunt ușor de implementat. Deci, cea mai mare problemă în Republica Moldova pe moment nu sunt banii. Problema este de a pregăti un proiect, așa încât orice donator să vrea să investească în acest proiect, dar, cu sprijinul Uniunii Europene, creștem și capacitățile interne ale specialiștilor locali. Cred că fiecare al doilea expert cu care am discutat și-a manifestat deschiderea de a veni la noi în țară, de a ne arăta practici bune, cum ar trebui să facem ceea ce au făcut ei cândva sau ceea ce fac ei permanent aici”, a afirmat secretarul de stat.
La Bruxelles urmează evaluările pentru domeniile mediu și energie
Uniunea Europeană apreciază eforturile Republicii Moldova de a moderniza acest sector, astfel încât cetățenii noștri să beneficieze de aceleași standarde de calitate și siguranță a serviciilor de transport pentru pasageri, dar și pentru mărfuri, la fel ca cei din statele membre ale blocului comunitar. Până atunci, autoritățile de la noi mai au de muncă, iar prioritățile sunt setate și în Programul național de aderare, a spus Ghenadie Marian, șef al Biroului de Integrare Europeană.
„Evident, Republica Moldova are un nivel de pregătire avansat acolo unde reformele, pe parcursul anilor, au fost implementate cu succes, acolo unde deja exista o cooperare cu UE, precum ar fi, de exemplu, domeniul aviației civile, unde din 2012 avem semnat un acord privind spațiul aerian comun și avem un nivel de aliniere la legislația europeană foarte avansat”, a arătat Ghenadie Marian.
După încheierea screeningului bilateral pe capitolele dedicate transporturilor, urmează evaluările pentru mediu și energie. Odată finalizat procesul pentru toate cele patru capitole din cluster, Comisia Europeană va transmite Republicii Moldova raportul de screening. Acesta va sta la baza elaborării poziției oficiale de negociere pentru acest domeniu. Autoritățile speră să poată deschide clusterul de negocieri până la finalul anului, sub președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene.
