Revista Presei // UE oferă Moldovei summituri cum are doar cu țările mari. Lideri europeni, așteptați la Chișinău
Summitul UE – Republica Moldova, includerea țării noastre pe harta transportului transeuropean și ce presupune acest lucru; comemorarea primului val de deportări staliniste, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Lideri europeni vin în Republica Moldova pe 4 iulie. IPN scrie că organizarea summitului UE - Republica Moldova a fost confirmată de președinta Maia Sandu. La reuniune sunt așteptați președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas. „Vom discuta concret la ce etapă suntem în procesul de aderare la UE, în ce măsură Moldova îndeplinește angajamentele și în ce măsură instituțiile europene își îndeplinesc angajamentele”, a menționat Maia Sandu.
Iar Europa Liberă titrează că înaintea alegerilor, UE oferă Moldovei summituri cum are doar cu țările mari. Proiectul declarației reuniunii, văzut de publicație, promite că astfel de întruniri vor deveni ceva obișnuit. Pe de altă parte, blocul cu 27 de membri nu se pronunță în ceea ce privește viteza procesului de aderare a țării la UE, o îndeamnă să facă mai mult pentru combaterea corupției și, în mod curios, nu pomenește deloc sancțiunile împotriva oligarhilor moldoveni, inamicii actualei puteri. Mai multe despre importanța summitului, dar și problemele semnalate de Bruxelles, găsiți în articol.
Riscul pierderii finanțării UE în cazul instalării unui guvern antieuropean la Chișinău este real. Moldova 1 a discutat cu europarlamentarul Dan Barna, care spune că viitorul Republicii Moldova depinde de mobilizarea cetățenilor la scrutinul parlamentar din toamnă și de angajamentul ferm pentru continuarea reformelor necesare integrării europene. Eurodeputatul a dat un semnal de alarmă cu privire la imixtiunea Rusiei în alegeri, comparând situația din Republica Moldova cu un „precedent periculos” din România, înregistrat toamna trecută, și a avertizat că Moscova va continua să „bage bani în piață” pentru a influența votul și a destabiliza parcursul european al statului nostru. Găsiți interviul pe Moldova 1.
Viitorul Republicii Moldova poate fi decis doar de cetățenii săi, nu de lideri străini. Este reacția președintei Maia Sandu la solicitarea președintelui rus, Vladimir Putin de a bloca extinderea NATO spre fostele republici sovietice. Pro TV propune un interviu cu șefa statului, care a menționat că este doar dreptul cetățenilor să decidă ce vor pentru țara lor, acum sau peste 10 ani. Asta, chiar dacă SUA, sub actuala administrație, ar accepta solicitarea Rusiei ca parte a unui acord de încetare a războiului în Ucraina.
Republica Moldova este inclusă, pentru prima oară, pe harta transportului transeuropean. Jurnal.md a discutat cu viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, care a menționat că acest lucru presupune accesul la fonduri europene pentru drumuri mai bune, puncte de frontieră mai eficiente și conexiuni mai rapide pentru pasageri și mărfuri.
De ce Republica Moldova cumpără energie electrică la prețuri mai mici decât în anii trecuți, dar acest lucru nu se reflectă deocamdată în facturi. TV 8 a consultat opinia ministrului Energiei, Dorin Junghietu, care a explicat că prețul plătit de cetățeni este influențat de structura complexă a surselor de aprovizionare, de mecanismele pieței și faptul că încă nu s-a încheiat perioada de calcul pentru ajustarea tarifelor. Potrivit lui, abia după 1 iulie – când se schimbă regulile pe piața din România – ar putea apărea și modificări de preț. Atunci, nu este exclusă chiar și o majorare a tarifului, dacă cererea va fi mai mare.
Fără conștientizarea consecințelor depărtărilor staliniste, nu vom avea un viitor. În ziua comemorării a 84 de ani de la primul val de deportări, Jurnal.md propune mesajul istoricului Octavian Țîcu, care menționează că regimul sovietic, spre regret, nu a fost niciodată condamnat, iar Rusia nu și-a asumat niciodată plenar responsabilitatea pentru aceste atrocități. O lecție importantă în alegerea viitorului nostru, pentru că în fiecare familie de basarabean există persoane care au fost represate, constată Țîcu. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, zeci de mii de oameni din Basarabia și nordul Bucovinei au fost adunați cu forța și duși în vagoane de marfă în Siberia și Kazahstan. Printre aceștia se aflau gospodari înstăriți pe care sovieticii îi numeau chiaburi, preoți și intelectuali.
IPN scrie că peste 6300 de persoane cu statut de victimă a represiunilor politice mai sunt în viață în Republica Moldova, dintre care circa 1700 sunt membri ai Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici.
Facem film acasă! Moldova 1 titrează că Cineaștii au protestat în fața Guvernului pentru a cere revizuirea proiectului de modificare a Legii Cinematografiei și urgentarea creării Fondului Cinematografic. Ei spun că, în prezent, bugetul pentru cinematografie este mult prea redus. În fața protestatarilor, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a anunțat că Fondul cinematografic ar urma să fie creat odată cu aprobarea proiectului de modificare a Legii Cinematografiei, la ședința de Guvern de săptămâna viitoare. Potrivit sursei lui, va fi modificată și cota de susținere a producției cinematografice din partea statului de la 50% la 80%.
Ziarul de Gardă propune un reportaj desrpe cum poate fi create o campanie falsă de denigrare a comunității LGBTQ+ și a autorităților. Mai exact, jurnaliștii au surprins cum un tânăr lipea pe piloni din capitală afișe cu apeluri de participare la marșul Pride din Chișinău, asociate cu partidul de la guvernare și Uniunea Europeană. Ulterior, el le fotografia și după le dezlipea, iar imaginile erau distribuite pe rețelele sociale pentru a crea impresia că orașul este împânzit cu asemenea afișe. Tânărul a recunoscut că scopul acestei acțiuni este discreditarea comunității LGBTQ+. Mai mult, subiectul afișelor a fost distribuit și discutat de către unii creatori de conținut online care răspândesc constant narațiuni propagandistice și care, prin mesajele lor, au încercat să inducă ideea că afișele ar fi fost lipite „de Guvernarea PAS” și că pe agenda Uniunii Europene ar fi doar promovarea drepturilor minorităților sexuale.
