Revista presei internaționale // După ani de pregătiri, Israelul lansează o ofensivă majoră împotriva Iranului și a programului său nuclear

Tensiunile geopolitice domină prima pagină a presei internaționale, în contextul atacului lansat noaptea trecută de Israel asupra Iranului, al divergențelor din interiorul G7 și al blocajului negocierilor privind programul nuclear iranian. Înaintea summitului G7 din Canada, mai multe publicații străine descriu climatul marcat de disensiuni și lipsa unui consens privind noile sancțiuni contra Rusiei. Agențiile internaționale de presă își focalizează atenția și asupra reuniunii miniștrilor apărării din mai multe țări europene ale NATO care s-a desfășurat ieri la Roma, și unde a fost criticată deschis abordarea Moscovei în negocierile de pace cu Kievul.
Mai multe țări din grupul G7, inclusiv Marea Britanie, Canada și state din Uniunea Europeană, susțin reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari barilul, informează Reuters. Sursele agenției de presă susțin că președintele american Donald Trump s-ar opune acestei inițiative incluse deja în noul pachet de sancțiuni propus în această săptămână de Comisia Europeană. Potrivit Reuters, subiectul va fi discutat între 15 și 17 iunie la summitul din Canada a țărilor din grupul G7 cu cele mai mari economii occidentale. Acestea își propun să reducă la maxim veniturile Rusiei din exportul de petrol care o ajută să-și întrețină mașinăria de război, explică Reuters.
Liderii G7 nu vor adopta un comunicat comun la summitul din Canada, ci vor publica declarații separate pe diverse teme, dezvăluie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, decizia aparține părții canadiene, care dorește să evite tensiunile cu președintele american Donald Trump și să faciliteze progrese în domeniile comerțului și securității.
Aflat ieri în vizită la Kiev, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat citat de Interfax Ucraina că Germania nu ia în calcul livrarea rachetelor de croazieră Taurus Ucrainei. Aceste rachete au o rază de acțiune mai mare decât cele britanice și franceze, dar Berlinul a refuzat în repetate rânduri să le furnizeze, subliniază publicația. Declarația lui Boris Pistorius survine în contextul schimbării de guvern la Berlin, după ce noul cancelar Friedrich Merz a susținut anterior trimiterea acestor arme, remarcă Interfax Ucraina.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a criticat abordarea Rusiei în negocierile de pace cu Ucraina, care au avut loc recent la Istanbul, informează AFP. Potrivit agenției de presă, Rutte și-a exprimat nemulțumirile ieri la Roma, înaintea întâlnirii miniștrilor de externe ai Italiei, Regatului Unit, Franței, Germaniei, Poloniei și Spaniei. Potrivit lui Rutte, delegația rusă, condusă de istoricul Vladimir Medinski, încearcă să justifice războiul prin referințe istorice îndepărtate, ceea ce, în opinia sa, nu ajută procesul. Medinski este cunoscut pentru lucrările sale controversate despre miturile legate de Rusia și a fost anterior acuzat de plagiat, subliniază AFP.
În noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat un atac aerian asupra Iranului, vizând instalații nucleare și baze militare, informează agențiile internaționale de presă. După ani de pregătiri, Israelul lansează o ofensivă majoră împotriva Iranului și a programului său nuclear, titrează Times of Israel. Potrivit publicației, țintele principale au fost liderii militari iranieni, membrii Gardienilor Revoluției și cercetători implicați în programul nuclear. Potrivit aceleiași publicații, Israelul a declarat că atacul este o măsură preventivă și că Iranul este „mai aproape ca niciodată” de obținerea armei nucleare. Între timp, ambele țări și-au închis spațiul aerian. Iranul a anunțat că va reacționa dur, iar în Israel au fost instituite măsuri de urgență. SUA au confirmat că Israelul a acționat unilateral, remarcă Times of Israel, precizând că negocierile americano-iraniene privind programul nuclear sunt în impas.
Liderii principalelor partide de opoziție din Israel, inclusiv criticii acerbi ai prim-ministrului Netanyahu, au exprimat un sentiment de unitate în legătură cu atacul asupra Iranului, transmite The New York Times. „Israelul a executat o operațiune strategică de primă clasă în această seară. În această oră istorică, suntem uniți în spatele sistemului de apărare și vreau să transmit putere conducerii politice”, a scris Benny Gantz, un rival important al lui Netanyahu. Potrivit armatei israeliene, 200 de avioane de război au participat la atacul din timpul nopții din Iran, lansând sute de bombe în toată țara și lovind peste 100 de ținte. Atacul asupra Teheranului a fost cel mai mare de la războiul Iran-Irak de acum zeci de ani, precizează NYT.
În urma atacului israelian, locuitorii capitalei Teheran s-au trezit speriați de explozii și de vibrațiile provocate de clădirile care se cutremurau, transmite serviciul BBC în limba persană. Pentru un oraș care nu a mai cunoscut războiul din anii ’80, șocul a fost profund, scrie BBC, amintind că Teheranul nu mai fusese vizat direct până acum, iar impactul emoțional asupra populației este uriaș. Iranul și aliații săi din Orientul Mijlociu ar putea răspunde militar, reluând atacurile cu rachete din trecut, anticipează corespondentul BBC, potrivit căruia, temerea cea mai mare este escaladarea conflictului într-un război regional de amploare.
Presa internațională relatază că un avion de pasageri Boeing 787-8 al companiei Air India, care transporta 242 de persoane spre Londra, s-a prăbușit joi într-o zonă rezidențială , la mai puțin de un minut după decolarea din statul Gujarat, din vestul Indiei. Doar o persoană a supraviețuit accidentului, acesta fiind primul incident mortal pentru aeronava Dreamliner a companiei Boeing, notează The Wall Street Journal. Air India a declarat că singurul supraviețuitor a fost un cetățean britanic de origine indiană. „Există vești bune despre o persoană care a supraviețuit”, a declarat ministrul indian de interne, Amit Shah , după ce s-a întâlnit cu persoana respectivă într-un spital din Ahmedabad, orașul unde a avut loc accidentul. Cantitatea de combustibil implicată în explozia avionului a însemnat că „nu a existat nicio posibilitate de a salva pe nimeni”, a spus oficialul, citat de WSJ.
Accidentul aviatic al companiei Air India din Ahmedabad a provocat un incendiu masiv care a atins 1.000°C din cauza a 1,25 milioane de litri de combustibil, ceea ce a făcut ca operațiunile de salvare să fie aproape imposibile, transmite indiatoday. Nici măcar câinii și păsările de la fața locului nu au putut scăpa, au spus joi seara, oficiali indieni.
The Hindu publică mărturiile unicului supraviețuitor al accidentului. „Nu știu cum am ieșit cu viață”, spune Vishwash Kumar Ramesh, cetățean britanico-indian, care călătorea pe locul numărul 11A, situat lângă ușa de urgență. „Totul s-a întâmplat sub ochii mei”, a declarat Ramesh, vizibil zdruncinat, unui reporter din Doordarshan. Deși nu și-a revenit din starea de șoc, domnul Ramesh a spus că a reușit să iasă din aeronava în flăcări, deoarece ușa de urgență era spartă. El a spus că a fost martor la o «explozie» imediat ce a ieșit. Nu mai puțin de 241 de persoane aflate la bord, inclusiv 168 de indieni, 53 de britanici, șapte portughezi și un cetățean canadian, au fost ucise, precizează The Hindu.
Unul urma să renunțe, altul abia a început. Indiatoday publică date despre cei doi piloți ai accidentului Air India. În timp ce căpitanul Sumeet Sabharwal era la câteva zile distanță de a renunța la zbor, primul ofițer Clive Kunder abia își începea cariera în aer. Ambii aviatori au avut un sfârșit crud joi, după ce Boeingul 787-8 Dreamliner de care erau responsabili s-a prăbușit.