Conflictul Israel-Iran ar putea aduce o criză energetică majoră. Cătălin Gomboș: R. Moldova ar putea resimți impactul
După atacul lansat în noaptea trecută de Israel asupra infrastructurii nucleare din Iran, experții avertizează asupra riscului unei escaladări a conflictului, mai ales în eventualitatea implicării Statelor Unite de partea aliatului său, Israel. Corespondentul de război în Orientul Mijlociu, jurnalistul român Cătălin Gomboș, atrage atenția asupra efectului cumulat al tensiunilor din regiune asupra pieței energetice globale.
Implicațiile conflictului pot fi de amploare globală și ar putea influența nu doar marile puteri militare din vecinătatea imediată a atacurilor, avertizează jurnalistul Cătălin Gomboș. El consideră că Israelul ar putea avea, ca și în alte situații, nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a face față unui potențial atac cu rachete balistice lansat de Iran. Într-un astfel de scenariu, conflictul ar putea escalada semnificativ, depășind granițele regionale.
Deja se constată o creștere a prețurilor la petrol, iar în funcție de evoluția evenimentelor, situația ar putea degenera. Gomboș atrage atenția că bazele militare americane sunt amplasate în state care se numără printre cei mai importanți producători de petrol din lume. Prin urmare, conflictul ar putea antrena inclusiv țări precum Qatar, Arabia Saudită și alte state din regiunea Golfului.
„În prezent, relațiile dintre Iran și aceste state s-au normalizat, în linii mari. Însă, dacă privim în trecut, amintim că au existat tensiuni majore și că, la un moment dat, s-a pus serios problema amenințării câmpurilor petroliere”, menționează jurnalistul.
Gomboș avertizează că o destabilizare în Orientul Mijlociu ar putea agrava criza pieței mondiale de energie, cu impact direct inclusiv asupra Republicii Moldova. Cel mai vizibil efect imediat ar fi o nouă majorare a prețului petrolului, care s-ar suprapune unei situații energetice deja complicate pentru țările dependente de importuri, precum Republica Moldova.
„Și la nivel global, amenințarea rămâne una serioasă, întrucât unul dintre principalii exportatori de petrol, gaze naturale și energie – mă refer la Federația Rusă – este supus sancțiunilor occidentale. Așadar, piața energetică globală este deja sub presiune. Dacă se adaugă și instabilitatea din Orientul Mijlociu, am putea asista la o criză energetică de proporții și mai mari”, avertizează Gomboș.
Washingtonul, care poartă negocieri cu Teheranul privind programul nuclear iranian, a avertizat anterior că ar putea viza centrele de producție și cercetare nucleară, dacă diplomația eșuează în prevenirea extinderii capabilităților nucleare ale Iranului. Potrivit lui Gomboș, chiar înainte de atacul israelian, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că Iranul nu își respectă obligațiile asumate prin Tratatul de Neproliferare Nucleară și că Teheranul a intensificat, în ultimii ani, activitățile de îmbogățire a uraniului peste nivelul necesar pentru aplicații civile.
„Foarte puțini actori din comunitatea internațională cred cu adevărat că obiectivul programului nuclear iranian este strict civil. Discuțiile se poartă mai degrabă în jurul întrebării dacă Iranul își va construi efectiv arma nucleară sau dacă vrea doar să fie la un pas de a o putea produce”, afirmă jurnalistul.
Atacul Israelului din noaptea trecută asupra bazelor nucleare iraniene este considerat cea mai serioasă escaladare în Orientul Mijlociu de la declanșarea războiului din Gaza, în 2023, notează Reuters. Această lovitură amplifică temerile legate de un posibil război deschis între Israel și Iran, două state cu o lungă istorie de ostilitate, presărată cu atacuri terestre, maritime, aeriene și cibernetice.
