Corespondență Dan Alexe // Două săptămâni cruciale pentru Europa: va adera oare UE la Convenția Drepturilor Omului?
Războiul abia declanșat dintre Israel și Iran, venind să se adauge crizei din Gaza și războiului din Ucraina, acestea vor domina reuniunea anuală a grupului G7, care are loc în Alberta, Canada, în perioada 16-17 iunie. Canada deține președinția G7 în 2025, dar, pe lângă summitul G7, din care, din partea UE, fac parte trei țări: Franța, Germania și Italia, urmează pentru UE două săptămâni de importanță majoră. Mai întâi, reuniunea la Bruxelles a miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale (22 mai). Aceasta este extrem de importantă pentru România, care ar putea fi sancționată pentru deficitul său bugetar excesiv.
Urmează apoi un summit NATO la Haga, în Olanda, un summit european la Bruxelles (la ambele va participa pentru prima oară noul președinte al României, Nicușor Dan) și — ultima etapă frenetică a procesului de elaborare a politicilor comunitare, înainte ca Polonia să predea președinția rotativă a UE Danemarcei pe 1 iulie.
La summitul UE din 26-27 iunie, liderii UE se vor reuni la Bruxelles pentru a aborda, printre alte subiecte majore, în primul rând: războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sprijinul UE pentru Kiev; situația din Orientul Mijlociu; apărarea și securitatea europeană; migrația; securitatea internă și alte elemente de politică externă, inclusiv Moldova și Balcanii de Vest.
Un lucru încă nerezolvat de cei 27, deși s-au scurs decenii de discuții, este... chestiunea aderării UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Tratatul este semnat de 47 de țări, inclusiv Marea Britanie, încă înainte de Brexit, dar UE nu este membră oficial. Negocierile privind aderarea sa sunt în desfășurare încă din anii 1970, cu un impuls reînnoit în ultimii ani. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, au solicitat împreună asta în 2023.
Însă candidatura UE este acum amenințată de înăsprirea atitudinii față de migrație din partea mai multor țări membre. Luna trecută, nouă șefi de stat, inclusiv cei ai Italiei și Danemarcei, i-au scris Ursulei von der Leyen, exprimându-și îngrijorarea cu privire la modul în care CEDO gestionează cazurile de migrație.
Acum, 41 de europarlamentari de dreapta — în principal din grupurile Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și Patrioților pentru Europa, plus un membru al Partidului Popular European — și-au adăugat numele la apelul liderilor. Textul îndeamnă Comisia să reinterpreteze modul în care convenția protejează migranții, pentru a nu fi trimiși înapoi în țări unde s-ar putea confrunta cu tortură sau tratamente inumane.
Este greu de imaginat cum va face UE progrese către aderarea la CEDO, când peste un sfert dintre membrii blocului comunitar pun la îndoială principiile acesteia. Summitul de vară care se apropie ne-o va arăta.
