Corespondență Dan Alexe // Chișinăul va avea un summit UE special în iulie
Ca o premieră istorică, Uniunea Europeană va organiza un summit cu Republica Moldova la Chișinău pe 4 iulie, o inițiativă care semnalează legături politice mult mai profunde și o întreagă schimbare a perspectivei geopolitice continentale. Primul summit va fi doar o formalitate, iar declarația finală, deja cunoscută în linii mari, prevede că astfel de întâlniri vor deveni o caracteristică regulată a relațiilor UE-Moldova.
Draftul documentului final al summitului ce va avea loc pe 4 iulie la Chișinău este vag în ceea ce privește viteza procesului de aderare a țării la UE. De asemenea, îndeamnă Moldova să ia mai multe măsuri în combaterea corupției, dar, în mod curios, omite orice mențiune despre posibile sancțiuni.
În mod normal, UE organizează summituri doar cu țări mai mari, precum Brazilia, China, Japonia sau Statele Unite. Din 1997, a organizat asemenea summituri anuale și cu Ucraina, iar în 2018 a avut unul cu Turcia.
În schimb, altor țări candidate la UE - precum Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia, Serbia - nu li se oferă încă summituri individuale cu Bruxelles-ul și ele trebuie să se mulțumească cu summituri colective anuale UE-Balcanii de Vest.
Cel mai mare „cadou” pe care Bruxelles-ul dorește să-l ofere Moldovei este începerea în sfârșit a negocierilor de aderare la UE. Textul proiectului de declarație menționează că Bruxelles-ul așteaptă cu nerăbdare „următorii pași din procesul de aderare a Moldovei, deschizând pachete de negocieri cât mai curând posibil”.
Acest lucru indică faptul că unele state membre ale UE – care trebuie să decidă în unanimitate cu privire la deschiderea și închiderea tuturor dosarelor legate de aderare – pun la îndoială obiectivul Comisiei Europene de a deschide negocierile privind toate cele 33 de capitole de politici până la sfârșitul acestui an.
În cercurile diplomatice de la Bruxelles circulă zvonuri despre o iminentă „decuplare” dintre Moldova și Ucraina.
Cele două țări au mărșăluit până acum împreună spre aderarea la UE, ambele obținând statutul de candidat în iunie 2022, de exemplu.
Totuși, având în vedere că Ungaria blochează în prezent calea de aderare a Kievului, au existat sugestii că Moldova ar putea fi lăsată să avanseze independent.
Deși proiectul de declarație este în general apreciativ la adresa Chișinăului, acesta conține totuși unele critici puțin voalate cu privire la anumite aspecte cheie.
Bruxelles-ul are încă îngrijorări cu privire la corupție, iar textul notează că „în lumina alegerilor care urmează, subliniem, de asemenea, necesitatea de a consolida în continuare cadrul anticorupție pentru a menține transparența, responsabilitatea și integritatea procesului electoral”.
Un alt rând al declarației subliniază că s-au înregistrat doar „unele progrese” în domenii precum independența judiciară, creșterea transparenței și modernizarea administrării instanțelor.
Deși comunicatele summitului rareori oferă un limbaj incitant de orice fel, proiectul actual este usturător la adresa Rusiei, condamnând Moscova pentru „amenințările hibride persistente” care vizează subminarea „alegerilor democratice din Moldova, inclusiv manipularea și interferența informațiilor și utilizarea corupției electorale la scară largă prin intermediul unor intermediari locali”.
De asemenea, au existat discuții tot mai ample atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, despre aplicarea unui așa-numit „model cipriot” în Republica Moldova. Când Cipru a aderat la UE în 2004, întreaga insulă a fost teoretic admisă, chiar dacă legile UE se aplică doar în sud, care este controlat de guvernul recunoscut internațional. Partea de nord, administrată de o autoritate separatistă sprijinită de Turcia, rămâne în afara legislației UE... o aluzie directă la regiunea transnistreană.
Proiectul de declarație lasă deschisă această posibilitate pentru Chișinău, menționând că „UE va continua să sprijine eforturile de reintegrare ale Moldovei și se va asigura că drumul european rămâne deschis și incluziv pentru toți cetățenii săi”.
Interesant este că nu se menționează nicio nouă sancțiune împotriva persoanelor cu legături strânse cu Rusia.
Din 2023, UE a impus înghețarea activelor și interdicții de vize pentru 16 cetățeni moldoveni. Această listă îi include pe oligarhii Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, despre care blocul consideră că au subminat integritatea teritorială a țării est-europene.
