Revista Presei // Europarlamentar: Prin investiția în viitorul R. Moldova, investim în viitorul continentului nostru și al Uniunii Europene
Discuții în Parlamentul European despre progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE; folosirea unui post TV din România ca instrument de dezinformare înainte de scrutinul parlamentar; criza economică fără precedent din stânga Nistrului, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
„Prin investiția în viitorul R. Moldova, investim în viitorul continentului nostru și al Uniunii Europene.” Este declarația europarlamentarului Sven Mikser în cadrul dezbaterilor în Parlamentul European. Radio Chișinău propune un subiect de la sesiunea forului European, în care a fost analizat progresul Republicii Moldova în procesul de aderare la UE. Raportul atestă eforturile depuse, dar totodată, cuprinde și nevoia intensificării realizării unor reforme precum cea a justiției. Participanții la dezbateri au evocat și provocările cu care se confruntă țara înaintea alegerilor legislative din toamnă legate de încercările Rusiei de a interveni în procesul electoral intern.
Ajutorul de 1.000 de lei pentru elevi: măsură socială necesară sau gest electoral? Moldova 1 a consultat opinia experților care sunt de părere că deși gestul nu reprezintă o premieră pentru actuala guvernare, decizia este influențată și de apropierea campaniei electorale. Comentatorul politic Nicolae Negru este de părere că e obligația Guvernului să sprijine elevii, dar, spun el, acest lucru putea fi făcut fără campanie electorală. La rândul său, expertul economic Viorel Gîrbu crede că, astfel, partidul de guvernământ vrea să „câștige niște voturi” la alegerile parlamentare. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins criticile subliniind că ajutorul pentru elevi este „o continuare” a acțiunilor întreprinse de Guvern în ultimii ani.
Comisia de la Veneția avertizează: Reforma mass-media din Moldova are lacune riscante. Anticorupție.md prezintă câteva dintre problemele semnalate de experții europeni în analiza sa privind noua reformă legislativă din domeniul mass-media din țara noastră. Printre acestea sunt utilizarea unor formulări ambigue precum „interes public”, suprapuneri instituționale, riscul de influență politică asupra instituțiilor-cheie din media și alocarea opacă a publicității de stat, care poate fi folosită drept instrument de favorizare a anumitor instituții media apropiate politic. Comisia subliniază că lipsa unor reguli clare în acest domeniu subminează pluralismul mediatic și concurența loială.
Cum este folosit abuziv un post TV din România în dezinformarea din R. Moldova. RFI propune un subiect despre cum un cont fals atribuit „Euronews România”, lansat săptămâna trecută pe rețeaua Telegram, răspândește știri neadevărate cu privire la România și Republica Moldova. Mișcarea are loc cu trei luni înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, în timp ce mai mulți experți și oficiali atrag atenția asupra unei vaste campanii de dezinformare puse la cale de Rusia. În interviul acordat publicației, directorul de programe în cadrul Euronews România, Marie Jeanne Ion a spus că a aflat despre existența acestui canal de la o jurnalistă din Republica Moldova și a subliniat că Euronews România nu are un canal de Telegram.
Taxa de salubrizare de 120 de lei, subiect de scandal între primăria Chișinău și Consiliul Municipal. TV 8 scrie că cele două entități au răspunsuri diferite pentru locuitorii capitalei atunci când sunt întrebate dacă cetățenii sunt obligați să o achite. Taxa a fost anulată în luna ianuarie printr-un amendament cu votul a 26 de consilieri municipali. Decizia însă nu a fost semnată de secretarul Consiliului Municipal, Adrian Talmaci și astfel, nu a intrat în vigoare. Consilierii PAS spun că acest lucru s-a făcut abuziv și au cerut demisia funcționarului, iar aleșii PSRM spun că doar instanța va răspunde la întrebarea dacă taxa de salubrizare mai rămâne sau nu una obligatorie. Amintim că taxa de salubrizare a fost introdusă în anul 2021 la inițiativa primarului Ion Ceban.
Situație tot mai critică în economia din stânga Nistrului. Autoritățile separatiste vorbesc despre o prăbușire de 12% a „PIB-ului” regiunii transnistrene până la sfârșitul anului. IPN scrie că liderul regiunii secesioniste, Vadim Krasnoselski a calificat situația drept „critică”. Potrivit lui, măsurile tradiționale de sprijinire a economiei nu mai sunt eficiente, iar „rezervele au fost complet epuizate”. Sursele IPN susțin că autoritățile de la Tiraspol analizează posibilitatea de a solicita ajutor din partea Federației Ruse, în valoare de câteva sute de milioane de dolari.
Într-un comentariu pentru newsmaker.md, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a declarat că a propus administrației secesioniste ajutor pentru populația regiunii, însă până acum aceasta nu a dat curs propunerilor. Ajutorul este condiționat, iar Tiraspolul urmează să marcheze progrese concrete în îmbunătățirea situației drepturilor omului, eliberarea deținuților ilegal privați de libertate, accesul liber în regiune pentru jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului de pe malul drept, eliminarea infrastructurii neautorizate a posturilor de control din Zona de Securitate.
În ultimii 12 ani, peste 150 de sate din R. Moldova au rămas fără școli, după ce, an de an, pe rând, autoritățile au luat decizia de a le închide. Motivele au fost, aproape de fiecare dată, aceleași: numărul elevilor în continuă scădere și un deficit bugetar care se tot mărea. Ziarul de Gardă a vizitat două școli care sunt pe cale de a fi închise. Este vorba de Gimnaziul Plopi din raionul Cantemir și Gimnaziul Dolna din raionul Strășeni. Acolo, spun jurnaliștii, au găsit școli fără clase sau cu șase-șapte elevi într-o clasă, dar în care, de-a lungul anilor, au fost investite milioane de lei pentru întreținere de către consiliile raionale. Gimnaziul Plopi, de exemplu, este o clădire cu trei etaje, ce are o capacitate de 640 de elevi. În acest an școlar a fost frecventată de doar 57 de elevi.
Compania cu doi angajați a unui milionar va primi ajutoare de 174 milioane lei de la stat. Mold-street.com propune un subiect despre Electrohnica SRL din Bălți, parte a grupului Moldretail/Linella, care va beneficia de acest ajutor de la stat pentru realizarea unui proiect de transformare a unei hale industriale dezafectate din Bălți într-o fabrică ultramodernă de produse alimentare. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, acordul pentru susținerea acestui proiect presupune că Electrohnica SRL va investi circa 290 milioane de lei în dezvoltarea acestei fabrici de produse alimentare. Proprietarii promit că noua fabrică va crea cel puțin 319 locuri de muncă și va genera un impact economic și social semnificativ pentru regiune.
Cinci cazuri de rujeolă, confirmate la copii, au fost înregistrate în stânga Nistrului. Agora.md scrie, cu referire la presa din zona secesionistă, că în toate cazurile este vorba de copii nevaccinați. Autoritățile locale atenționează despre pericolul de răspândire a infecției, luând în considerare că 18% dintre copiii din stânga Nistrului nu ar fi fost vaccinați împotriva rujeolei.
Premieră medicală pentru sistemul de sănătate din țara noastră. La spitalul republican „Timofei Moșneaga”, fost efectuat un transplant de ficat de la un donator viu la un copil de un an și patru luni. Jurnal.md propune întreaga poveste a micuțului, diagnosticat cu o boală rară și care a primit o nouă șansă la viață. Intervenția chirurgicală a durat aproximativ zece ore, fiind primul transplant hepatic efectuat în țara noastră la un pacient de o vârstă atât de fragedă.
R. Moldova este considerată cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice. TVR Moldova a discutat cu mai mulți experți care spun că fertilitatea solului a scăzut la jumătate în ultimii 100 de ani, ceea ce contribuie la o criză a apei în Republica Moldova. Defrișările, gropile de gunoi neautorizate, utilizarea în exces a îngrășămintelor minerale și practicile necorespunzătoare de irigare duc la poluarea și degradarea terenurilor. Astfel, este pusă în pericol securitatea alimentară și capacitatea țării de a face față schimbărilor climatice. La fel, au fost constatate și primele semne ale deșertificării în regiunea de sud. Prognozele specialiștilor, dar și soluțiile propuse de autorități, găsiți în articol.
