Revista presei internaționale // Trump se opune înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei; SUA gata să se alăture atacurilor Israelului împotriva Iranului
Presa internațională descrie tensiunile în creștere în contextul atacurilor dintre Israel și Iran și al divergențelor apărute la summitul G7 din Canada. Mai multe publicații atrag atenția asupra blocajului privind sancțiunile împotriva Rusiei, pe fondul opoziției Statelor Unite. Totodată, agențiile de presă scriu despre planurile Uniunii Europene de renunțare la gazul rusesc până în 2027 și despre intensificarea pregătirilor militare în Orientul Mijlociu.
Liderii țărilor din grupul G7, cu cele mai mari economii occidentale, nu au reușit să-l convingă pe președintele american Donald Trump să sprijine înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, la o cină organizată la summit-ul G7 din Canada, Trump a repetat că sancțiunile costă prea mult SUA și s-a opus din nou presiunii economice asupra Moscovei. În timp ce mențin dialogul cu Washingtonul, statele europene își consolidează alianțele de apărare și sprijinul pentru Ucraina, pe fondul slăbirii implicării americane, notează Bloomberg. Agenția americană de presă atrage atenția că, pe fondul summitului G7, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Kievului, soldat cu cel puțin 15 morți. Vizita lui Trump în Canada a fost scurtată brusc, fiind invocată criza din Orientul Mijlociu, amintește Bloomberg.
Postul canadian de televiziune CBC News subliniază, la rândul său, că, după atacul mortal asupra Kievului și retragerea președintelui american Donald Trump de la summitul G7, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a întrerupt vizita în Canada, întorcându-se la Kiev.
Reuters scrie că summitul G7 s-a încheiat fără o declarație comună privind războiul din Ucraina, din cauza opoziției Statelor Unite față de formularea propusă. În locul unui text unitar, au fost adoptate șase declarații separate, prin care s-au sprijinit sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și inițiativele de pace conduse de SUA, scrie Reuters.
Tot agenția Reuters informează, citând surse diplomatice, că reprezentantul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarus pentru o întâlnire cu liderul autoritar Aleksandr Lukașenko. Deși nu există o confirmare oficială, patru surse citate de Reuters susțin că discuțiile sunt în plan, dar agenda exactă rămâne necunoscută. Potrivit agenției de presă, Kellogg a spus în discuții private că această vizită ar putea fi un pas spre inițierea negocierilor de pace pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Nici Departamentul de Stat, nici Casa Albă, nici Kellogg, nici ambasada Belarusului la Washington nu au comentat informațiile. Reuters notează însă că astfel de vizite diplomatice sunt sensibile și pot fi amânate sau anulate în ultimul moment. Totuși, dacă se va concretiza, vizita lui Kellogg va fi prima pe care o face un înalt oficial american în Belarus în ultimii ani, după cea a secretarului de stat Mike Pompeo în 2020.
Uniunea Europeană a prezentat un plan care prevede renunțarea completă la gazul rusesc până la sfârșitul anului 2027, transmite BBC. Serviciul britanic de presă subliniază că, pentru a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul dus împotriva Ucrainei, blocul comunitar se pregătește să renunțe atât la gazul livrat prin conducte, cât și la cel lichefiat transportat pe mare. Potrivit BBC, planul propus de Comisia Europeană va permite impunerea restricțiilor prin vot cu majoritate calificată, evitând astfel blocajul la care recurg permanent unele state precum Ungaria și Slovacia, cu guverne prietenoase Moscovei. Conform noilor reguli, viitoarele contracte vor fi interzise din 2026, iar cele existente vor fi închise treptat până în 2027, cu unele excepții temporare pentru Ungaria și Slovacia, relevă BBC.
Între timp, Iranul și Israelul au continuat noaptea trecută schimburile de atacuri cu rachete, transmit agențiile internaționale de presă. Potrivit The Jerusalem Post, armata israeliană a lansat lovituri asupra infrastructurii militare din Teheran, în timp ce Iranul a atacat cu cel puțin 25 de rachete centrul Israelului, unde au izbucnit incendii, inclusiv într-o parcare unde au fost avariate în jur de 20 de mașini. Nu s-au raportat victime, precizează publicația.
Președintele SUA, Donald Trump, analizează posibilitatea de a se alătura Israelului într-o operațiune militară împotriva instalațiilor nucleare iraniene, inclusiv a uzinei de îmbogățire a uraniului de la Fordo, relatează CBS News. Potrivit surselor postului american, acest subiect a fost discutat în cadrul reuniunii Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă. CBS menționează că printre cei mai apropiați consilieri ai președintelui nu există un consens deplin asupra acestui plan.
Iranul este pregătit să atace bazele militare americane din Orientul Mijlociu dacă SUA se alătură Israelului în război, relatează The New York Times, citând oficiali familiarizați cu rapoarte de informații. Tensiunile cresc pe fondul presiunilor exercitate de Israel asupra Casei Albe pentru o intervenție militară, explică ziarul american. Washingtonul se teme de consecințele unui eventual atac asupra uzinei nucleare de la Fordo, care ar putea declanșa represalii din partea milițiilor pro-iraniene din Irak, Siria și Yemen, scrie The New York Times. În plus, potrivit publicației, Iranul ar mai putea bloca Strâmtoarea Ormuz, punând în pericol navele americane. SUA au plasat trupele din regiune în stare de alertă, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, Iordania și Arabia Saudită, unde sunt dislocați peste 40.000 de soldați pentru eventualul sprijin al operațiunilor aeriene împotriva Iranului, notează The New York Times.
CNN atrage atenția că Rusia acuză Israelul pentru atacurile asupra Iranului, pe care le numește „ilegale”. Potrivit surselor CNN, Moscova este extrem de îngrijorată de o posibilă cădere a regimului de la Teheran, care o susține militar în războiul dus împotriva Ucrainei. Ministerul rus de Externe a cerut marți Israelului să înceteze atacurile ilegale asupra obiectivelor nucleare iraniene, acuzând țările occidentale de manipularea situației în scopuri politice, notează postul american de televiziune. Rusia consideră aceste atacuri periculoase pentru securitatea globală, avertizând asupra riscului unei catastrofe nucleare, consemnează CNN. În declarația rusă pe care o citează se cere oprirea imediată a raidurilor asupra instalațiilor nucleare monitorizate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Totodată, Rusia acuză Vestul că sprijină acțiunile Israelului din rațiuni conjuncturale, afectând negativ regimul global de neproliferare nucleară, mai scrie CNN.
În schimb, cancelarul german Friedrich Merz a mulțumit Israelului pentru că, în opinia sa, face „munca murdară” pentru toți, bombardând Iranul. Într-un interviu pentru ZDF, Merz a spus că are „un respect enorm” pentru curajul armatei și guvernului israelian. Merz a acuzat regimul iranian că a adus „moarte și distrugere” prin atacuri și sprijinirea grupărilor Hezbollah și Hamas. El a avertizat că, dacă Iranul nu revine la masa negocierilor, ar putea urma „distrugerea completă” a programului său nuclear. Într-un alt interviu acordat pentru Welt TV, Merz a declarat că regimul de la Teheran a fost „slăbit” de atacurile Israelului și probabil nu-și va mai recăpăta forța de altădată.
The Times of Israel scrie că acțiunile americane scad sub presiunea unei noi creșteri a prețurilor la petrol, revenind la tendința de pe piețele financiare după o ușoară temperare a îngrijorărilor legate de conflictul dintre Israel și Iran. Indicele S&P 500 a coborât cu 0,8%, iar Dow Jones a scăzut cu 299 puncte (0,7%), în timp ce Nasdaq a pierdut 0,9%, informează publicația. Potrivit acesteia, prețul barilului de petrol american a urcat cu 4,3%, la 74,84 dolari, iar petrolul Brent cu 4,4%, la 76,45 dolari. Creșterea prețurilor a fost alimentată de intensificarea conflictului, după ce președintele Donald Trump a cerut „capitulare necondiționată” a Iranului și a avertizat locuitorii din Teheran să evacueze imediat, explică The Times of Israel. Ziarul semnalează că actualul conflict riscă să perturbe fluxul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece o mare parte din producția globală, ceea ce ar putea duce la creșteri suplimentare ale prețurilor la petrol și benzină. În trecut, astfel de conflicte au provocat creșteri temporare ale prețurilor, fără să întrerupă complet aprovizionarea, conchide The Times of Israel.
