Revista presei internaționale // Kremlinul va trebui în curând să aleagă între continuarea războiului și salvarea economiei
Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să se afle în centrul atenției presei internaționale. Mai multe publicații și agenții de presă scriu că administrația de la Washington ar fi tot mai aproape de a lua o decizie privind un atac aerian asupra Iranului, în timp ce diplomații americani încearcă simultan o ieșire negociată din criză. Printre celelalte subiecte tratate de presa internațională se numără spionajul militar chinez în Rusia și avertismentele oficialilor de la Moscova privind colapsul economiei ruse.
Administrația americană analizează serios opțiunea unui atac asupra Iranului, pe fondul escaladării conflictului cu Israelul, scrie Bloomberg, citând surse din guvern. Acestea susțin că operațiunea ar putea avea loc în în ultimele două zile ale acestei săptămâni, iar mai multe agenții federale au început deja pregătirile. Potrivit CBS News, președintele american Donald Trump a aprobat preliminar un posibil atac aerian asupra instalației nucleare din Fordo, deși decizia finală nu a fost luată. Diplomați citați de CBS News susțin în același timp că Trump ar considera că distrugerea complexului iranian este esențială pentru a împiedica dezvoltarea unei arme nucleare, dar se îndoiește de eficiența muniției convenționale disponibile. Sursele ziarului The Guardian afirmă la rândul lor că liderul american respinge categoric utilizarea armelor nucleare tactice, însă speră că amenințarea unui atac va forța Teheranul să revină la negocieri. În declarațiile publice, Trump rămâne ambiguu, sugerând că o decizie ar putea fi luată „în ultima clipă”, notează The Guardian.
Trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a purtat mai multe convorbiri telefonice cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi după declanșarea atacurilor israeliene asupra Iranului, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, cei doi au încercat să identifice o soluție diplomatică la criză. Araqchi i-ar fi transmis lui Witkoff că Iranul nu va reveni la negocierile privind acordul nuclear cât timp continuă atacurile israeliene. El a sugerat totuși că Teheranul ar putea accepta unele concesii dacă SUA exercită presiuni asupra Israelului, subliniază Reuters. Agenția de presă precizează că discuțiile au inclus și o propunere americană transmisă Iranului la sfârșitul lunii mai privind crearea unui consorțiu regional pentru îmbogățirea uraniului în afara teritoriului iranian, dar Teheranul a respins această inițiativă.
Pentru Trump, „două săptămâni” este numărul magic, titrează The New York Times. „Două săptămâni” este una dintre unitățile de timp preferate ale președintelui Trump, remarcă publicația. Întrebat acum opt săptămâni dacă are încredere în Vladimir V. Putin al Rusiei, domnul Trump a răspuns: „Vă voi anunța în aproximativ două săptămâni”. Planuri fiscale, politici de sănătate, dovezi ale teoriilor conspirației despre care susținea că sunt adevărate, lupta împotriva ISIS, deschiderea unor mine de cărbune, planuri de infrastructură - toate au fost, la un moment dat, enigme pe care a promis că le va rezolva pentru public în aproximativ două săptămâni. Două săptămâni pentru Trump pot însemna ceva sau chiar nimic. Este atât un da, cât și un nu. Nu este o unitate de timp obiectivă, ci o unitate de timp subiectivă. Este complet separată de orice sens al cronologiei. Înseamnă pur și simplu mai târziu. Dar mai târziu poate însemna și niciodată. Uneori. Statele Unite vor bombarda Iranul? Nu știm. Vom afla răspunsul la această întrebare în două săptămâni? Nici asta nu știm, comentează NYT.
Eficiența sistemului israelian de apărare antiaeriană a scăzut semnificativ, interceptând doar 65% dintre rachetele lansate de Iran în ultimele 24 de ore, față de aproape 90% anterior, relatează NBC News. Un fost oficial din serviciile de informații israeliene a explicat pentru postul american că Iranul folosește rachete moderne și mai rapide, care reduc timpul de reacție al apărării antiaeriene. Unele rachete au atins țintele la doar 6–7 minute după lansare, față de 10–11 minute anterior, iar noile sisteme de ghidaj sporesc precizia loviturilor, spune oficialul intervievat de NBC News. Acesta a indicat că Iranul păstrează încă un arsenal semnificativ, în ciuda pierderilor suferite după atacurile-surpriză ale Israelului, iar ideea prăbușirii iminente a regimului de la Teheran este greșită și prematură.
Potrivit The New York Times, grupuri de hackeri afiliate guvernului chinez au atacat în repetate rânduri instituții și companii rusești, în căutare de secrete militare legate de războiul din Ucraina. Deși China dispune de o infrastructură științifică și militară vastă, lipsa experienței de luptă a armatei chineze ar fi un motiv esențial al acestor acțiuni de spionaj, spun experții intervievați de The New York Times. Potrivit acestora, Beijingul încearcă să afle cum funcționează tacticile moderne de război și ce echipamente occidentale sunt eficiente în luptă. Un document intern al FSB califică China drept „inamic” și subliniază interesul acesteia pentru drone, software militar și tehnologia de război electronic, spun sursele publicației americane, precizând că Rusia nu a recunoscut public aceste atacuri cibernetice.
Resursele care au susținut creșterea economică în primii doi ani de război s-au epuizat, transmite The Moscow Times, citând un mesaj transmis de guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Ea a menționat că economia a fost alimentată artificial prin forță de muncă disponibilă, capacități industriale neutilizate și rezerve bancare, care acum sunt aproape secătuite. Lipsa acută de personal, cauzată de mobilizarea pe front și emigrare, este estimată la două milioane de persoane, iar gradul de utilizare a capacităților industriale a atins un nivel record de peste 80%. În plus, rezervele valutare și de aur au atins minime istorice, a mai declarat guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, citată de The Moscow Times . Publicația atrage atenția asupra prognozelor sumbre pe care le-a făcut și ministrul rus al Economiei, care a avertizat că Rusia se află „pe marginea recesiunii”. Potrivit analiștilor intervievați de The Moscow Times, Kremlinul va trebui în curând să aleagă între continuarea războiului și salvarea economiei.
Parlamentul finlandez a votat joi în mod covârșitor retragerea dintr-un tratat internațional care interzice minele terestre antipersonal, invocând amenințarea reprezentată de Rusia, transmite Euronews. Finlanda, membră NATO și care are o graniță terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, a declarat că minele terestre ar putea fi folosite pentru a-și apăra vastul teren în cazul unui atac. Mai multe țări învecinate cu Rusia — Estonia, Letonia, Lituania și Polonia — s-au retras recent din Tratatul de la Ottawa sau au anunțat că intenționează să facă acest lucru, amintește Euronews.
Germania și Marea Britanie se apropie de semnarea în vară a unui tratat istoric de tip „triunghi”, titrează Euractiv. Discuțiile privind tratatul istoric au fost mult timp suspendate, dar ar putea fi finalizate chiar luna viitoare, relevă publicația. Cele două guverne anunțaseră că vor semna un tratat de amploare „fără precedent” în timpul vizitei inaugurale în Germania a prim-ministrului britanic Keir Starmer. Oficialul a prezentat acest lucru ca parte a „ resetării ” sale cu țările UE – o încercare de a reconstrui legăturile comerciale și de securitate care au fost rupte de Brexit.
