Revista presei internaționale // Risc de escaladare în Orientul Mijlociu; Liderii occidentali, pregătiți pentru decizii cruciale la summit-ul NATO
Tensiunile din Orientul Mijlociu rămân în centrul atenției presei internaționale, în contextul atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Mai multe publicații scriu că orice reacție a Iranului ar putea escalada conflictul regional. Între timp, presa de la Kiev relatează că Rusia continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei. Agențiile de presă atrag atenția și asupra eliberării, în Belarus, a opozantului politic Serghei Tihanovski, care a stat peste cinci ani la închisoare. În atenția presei sunt și pregătirile pentru summitul NATO care începe mâine la Haga.
La solicitarea administrației Trump, aviația israeliană a distrus mai multe sisteme iraniene de apărare antiaeriană cu 48 de ore înainte de atacul american asupra complexului nuclear de la Fordo, informează Axios. Publicația scrie că scopul operațiunii a fost deschiderea culoarului aerian pentru bombardierele americane B-2, într-o acțiune coordonată între Washington și Ierusalim. Oficialii israelieni au declarat, citați de Axios, că au vizat sudul Iranului pentru a reduce riscurile pentru avioanele americane. Deocamdată nu se știe cum va reacționa Teheranul, însă această intervenție ar putea schimba radical cursul conflictului, estimează Axios.
Iranul ar fi reușit să mute cea mai mare parte a uraniului îmbogățit din complexul nuclear de la Fordo înainte de atacul american, dar această informație nu a fost confirmată, relatează Reuters. Imaginile făcute din satelit indică distrugeri grave în zona subterană a instalației, însă experții nu pot evalua cu exactitate amploarea pagubelor, remarcă agenția de presă. Potrivit Reuters, Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu are, deocamdată, acces pentru verificări. După atacul SUA, Teheranul amenință cu lovituri asupra bazelor americane și cu blocarea Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar putea declanșa o criză globală a petrolului, semnalează Reuters.
Statele Unite sunt pregătite să revină la negocieri cu Iranul, iar orice răspuns militar din partea Teheranului ar fi „cea mai gravă greșeală posibilă”. E avertismentul făcut de secretarul american de stat Marco Rubio, într-un interviu acordat Fox News. Rubio a subliniat că scopul atacurilor americane nu a fost schimbarea regimului, ci distrugerea unor ținte militare bine definite. El a declarat că evoluțiile viitoare depind exclusiv de comportamentul Iranului. Washingtonul este deschis dialogului, dar pregătit și pentru reacții ferme, a mai spus Rubio, avertizând că blocarea Strâmtorii Ormuz, pe unde este transportat 20% din petrolul mondial care provine din Golful Persic, ar fi un „act de sinucidere economică” pentru Iran.
Atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Iranului au fost comentate și de vicepreședintele SUA, J.D. Vance, într-un interviu oferit NBC News. Vance a declarat că Washingtonul a avut un „interval foarte îngust” pentru a lovi programul nuclear iranian, iar peste câteva luni acest lucru nu ar mai fi fost posibil. El a explicat că atacurile nu au vizat Iranul ca stat, ci strict infrastructura nucleară, și reprezintă o demonstrație a puterii militare americane. Vance a precizat, în același interviu, că decizia a fost luată după ce Teheranul a refuzat să continue negocierile. În opinia sa, ar fi fost iresponsabil din partea președintelui Trump să rateze această oportunitate. El a sugerat că Iranului i-au fost transmise anterior „ultimatumuri private”.
CNN transmite că ministrul iranian de Externe, Abbas Aragchi, a plecat de urgență la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin, după ce SUA s-au alăturat atacurilor israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene. Șeful diplomației de la Teheran a declarat, citat de CNN, că Iranul consideră Rusia un partener strategic și intenționează să poarte „consultări serioase” cu Kremlinul. Aragchi a acuzat administrația Trump că a „distrus diplomația” și a avertizat că Iranul va răspunde în baza dreptului la autoapărare, subliniază postul american de televiziune. Surse citate de The Moscow Times susțin, la rândul lor, că Rusia ar putea încerca să formeze un front diplomatic alături de China, India și Brazilia pentru a calma situația. Totuși, analiștii intervievați de publicație exclud un sprijin militar direct pentru Iran, invocând limitările logistice și riscul unor represalii.
Timp de decenii, SUA și Iranul au evitat confruntarea militară directă, dar atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene au marcat o schimbare majoră, constată BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, care se ascunde într-un buncăr, este presat să răspundă, însă orice reacție riscă să declanșeze o escaladare regională gravă. În același timp, diplomația pare blocată, după ce Iranul a respins cererea Washingtonului de a opri complet îmbogățirea uraniului, observă BBC. Europenii cer oprirea escaladării conflictului, însă Trump susține că a obținut o victorie militară, în timp ce criticii îl acuză că a abandonat dialogul, notează BBC.
Ucraina a sprijinit intervenția militară a Statelor Unite în conflictul dintre Israel și Iran, acuzând Teheranul de escaladarea crizei, transmite Unian. Publicația ucraineană face referire la o declarație emisă de Ministerul de Externe de la Kiev, potrivit căreia regimul iranian are o politică agresivă și destabilizatoare, care amenință pacea regională și globală. În același timp, Iranul este acuzat că sprijină Rusia în războiul împotriva Ucrainei, furnizând drone și tehnologii militare. Kievul subliniază că, renunțând anterior la propriul arsenal nuclear, înțelege mai bine decât oricine pericolul armelor de distrugere în masă, notează Unian. Ucraina consideră că eliminarea programului nuclear iranian ar spori securitatea în Orientul Mijlociu și în lume, conchide publicația.
Mai multe publicații relatează că Serghei Tihanovski, opozant belarus și figură centrală a protestelor din 2020, a fost eliberat după peste cinci ani de detenție. Potrivit AFP, eliberarea a fost posibilă în urma vizitei la Minsk a emisarului special al președintelui Trump, Keith Kellogg. Tihanovski a părăsit Belarusul și a fost întâmpinat de soția sa, Svetlana Tihanovskaia, care a candidat la prezidențiale în locul său, notează agenția de presă. Vizita lui Kellogg, în timpul căreia au fost eliberați în total 14 deținuți politici, este văzută de presă ca o încercare de relansare a negocierilor privind Ucraina.
Belarus și Statele Unite discută despre o posibilă normalizare completă a relațiilor bilaterale, inclusiv redeschiderea ambasadelor și reluarea schimburilor diplomatice, relatează canalul independent Belta. Potrivit sursei, anunțul a fost făcut de reprezentantul Belarusului la ONU, Valentin Rîbakov, după întâlnirea dintre liderul autoritar al țării, Aleksandr Lukașenko, și emisarul președintelui Trump, Keith Kellogg. Un subiect prioritar pentru Minsk rămâne eliminarea sancțiunilor, considerate „ilegale” și „contrare dreptului internațional”, susține Rîbakov, citat de aceeași publicație, precizând că SUA înțeleg rolul regional al Belarusului și experiența politică a lui Lukașenko, remarcă publicația.
Statele membre ale NATO au ajuns la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, transmite Bloomberg. Agenția de presă subliniază că propunerea a fost avansată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, și urmează să fie aprobată la summitul liderilor din țările NATO, care începe mâine la Haga. Potrivit Bloomberg, Spania a obținut o excepție, angajându-se să aloce doar 2,1% din PIB, considerând obiectivul de 5% „disproporționat și contraproductiv”. Președintele american Donald Trump a cerut explicit aliaților europeni să își majoreze bugetele de apărare peste actualul prag de 2%, respectat de mai puțin de o treime dintre membri, amintește Bloomberg.
Generalul britanic Roland Walker susține că armata Regatului Unit este pregătită să facă față unei agresiuni militare din partea Rusiei și să contribuie decisiv la apărarea Europei, relatează The Telegraph. Potrivit publicației, Walker promite o modernizare rapidă a forțelor armate, axată pe drone și inteligență artificială, în timp ce trupele britanice se antrenează deja pentru un război de nouă generație. În același timp, experți militari, citați de The Telegraph, avertizează că retragerea unor sisteme antiaeriene americane din Europa, în favoarea Orientului Mijlociu, ar putea slăbi flancul estic al NATO. Ucraina este lăudată pentru capacitatea de a rezista invaziei ruse și de a inspira armatele occidentale, remarcă ziarul. Amenințarea lui Putin nu a dispărut, iar o victorie ucraineană este esențială pentru securitatea Europei, mai spun experții intervievați de The Telegraph.
