Opinii: Actul de Suveranitate a marcat începutul desprinderii țării noastre de URSS. Amenințările din Est rămân încă valabile
Mișcările suveraniste de la începutul anilor '90, care au stat la baza desprinderii Republicii Moldova de Uniunea Sovietică, își găsesc astăzi o formă de continuitate simbolică în actualele manifestații dedicate suveranității naționale. Deși contextul istoric este diferit, nevoia de reafirmare a statalității și de consolidare a identității naționale rămâne la fel de actuală, au menționat mai mulți istorici la o ediție specială de la Radio Moldova, dedicată Zilei Suveranității.
Deputatul în Primul Parlament, Anatol Țăranu, a remarcat că, actul de Suveranitate a marcat începutul desprinderii țării noastre de Uniunea Sovietică, fiind un pas revoluționar și o transformare nu doar politică, ci și colectivă, care a pregătit următorul pas către Declarația de Independență. Acesta subliniază că este încurajator că foarte mulți cetățeni au participat la manifestările dedicate suveranității, ceea ce demonstrează că sentimentul cetățenesc există și este viu.
„În ceea ce privește actualul „Marș al Suveranității”, acesta este un fenomen familiar și necesar pentru o societate care încearcă să-și întărească identitatea. Totuși, acest marș nu a devenit încă o tradiție, pentru că societatea noastră rămâne divizată, iar statalitatea noastră este tânără – avem doar 34 de ani ca stat independent”, menționează Anatol Țăranu.
Anatol Țăranu a explicat că suveranitatea a fost un concept necunoscut pentru majoritatea oamenilor în 1990, când Republica Moldova făcea încă parte din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, alegerea Primului Parlament s-a făcut prin proceduri democratice, iar adoptarea Actului Suveranității a reprezentat un pas revoluționar în direcția eliberării politice și identitare.
„Actul Suveranității a pregătit calea pentru Declarația de Independență. A fost o transformare nu doar politică, ci și colectivă.”, a subliniat acesta.
Totodată, Anatol Țăranu a exprimat îngrijorări legate de lipsa unui consens național privind direcția de dezvoltare a țării.
„Deși majoritatea populației susține parcursul european, aceasta nu este o majoritate absolută. O altă parte a populației este orientată spre Est, iar un segment chiar aspiră la restaurarea vechiului regim sovietic. Libertatea costă. Trebuie să fim vigilenți și uniți pentru a o păstra. Nu putem ignora problemele interne care afectează calitatea vieții și care divizează societatea între Est și Vest”, a spus el.
Aceeași idee este împărtășită și de fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Iurie Reniță. Acesta a subliniat că suveranitatea, ca noțiune fundamentală a dreptului internațional, a lipsit în perioada sovietică, iar eforturile colective ale cetățenilor, intelectualilor și mișcării de eliberare națională au dus la momentul decisiv din 23 iunie 1990.
„Suveranitatea nu trebuie idealizată. În multe privințe, ea a fost constrânsă de realitățile geopolitice și tratată selectiv”, a afirmat Reniță.
La rândul său, istoricul Anatol Petrencu a avertizat că pericolul din Est persistă, iar ideologiile revizioniste promovate de apropiați ai Kremlinului, precum Aleksandr Dughin, reanimează viziuni periculoase despre o Rusie extinsă și autoritară.
În opinia sa, nu doar în Republica Moldova, ci și în România au apărut mișcări suveraniste, dar altfel decât cele din 1990, care promovează mai degrabă agenda de propagandă a Kremlinului și care pun la îndoială beneficiile apartenenței la UE și NATO. „Te folosești de toate libertățile oferite de Uniunea Europeană și NATO, dar le critici. Asta e fățărnicie”, a punctat Petrencu.
El a subliniat că, în timp ce statele membre NATO se bucură de securitate, Republica Moldova trăiește sub amenințarea permanentă a Rusiei. „Putin a spus recent că acolo unde calcă cizma soldatului rus, acel pământ le aparține. Trebuie să ne punem în gardă”, a avertizat istoricul.
Amintim că sute de moldoveni cu tricolorul în mână s-au adunat la monumentul Ion și Doina Aldea-Teodorovici de pe strada Alexei Mateevici din capitală pentru a participa la Marșul Suveranității, dedicat aniversării a 35-a de la adoptarea Declarației Suveranității. La eveniment sunt prezenți președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Dorin Recean, dar și președintele Asociației „Parlamentul '90”, Ion Hadârcă, unul dintre semnatarii documentului istoric.
