Revista presei internaționale // Israelul și Iranul au convenit asupra încetării focului; Summit controversat al liderilor NATO la Haga
Presa internațională își concentrează atenția asupra acordului de încetare a focului dintre Israel și Iran, anunțat de președintele american Donald Trump după mai bine de 12 zile de confruntări. Mai multe publicații analizează cum se va desfășura summitul NATO de la Haga, în contextul unei temperări a tensiunilor din Orientul Mijlociu și al dezbaterilor controversate privind sprijinul pentru Ucraina și creșterea cheltuielilor de apărare.
Israelul și Iranul au ajuns la un acord privind un armistițiu, scriu publicațiile internaționale cu referire la anunțul făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa socială. Potrivit lui Trump, astăzi ostilitățile se vor opri complet, iar comunitatea internațională va saluta oficial sfârșitul unui conflict care a durat 12 zile. Axios evidențiază că anunțul încetării focului a venit după ce, aseară, Iranul a lansat rachete asupra unor baze militare americane din regiune, drept răspuns la loviturile aeriene americane asupra unor ținte nucleare iraniene. Surse israeliene și arabe citate de Axios indică faptul că Iranul a lansat cel puțin 10 rachete spre Qatar și una către Irak, iar forțele aeriene americane au interceptat 9 dintre acestea, permițând uneia să cadă într-un câmp deschis, fără victime.
Reuters adaugă că Iranul a avertizat în prealabil oficialii din Qatar despre atacuri, iar spațiul aerian al acestuia a fost închis pentru a reduce riscurile. Totodată, Statele Unite au fost informate din timp prin două canale, iar intenția Iranului a fost de a transmite un mesaj simbolic, fără a escalada conflictul.
În noaptea de 24 iunie, sudul Israelului a fost lovit de rachete iraniene, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump anunțase un acord de încetare a focului, informează The Times of Israel. Conform ziarului, la Beer Șeva, o rachetă a lovit o clădire rezidențială, provocând moartea a patru persoane și rănirea altor peste 20. Armata israeliană (Tsahal) a anunțat că a efectuat lovituri asupra unor lansatoare de rachete balistice din vestul Iranului, iar potrivit militarilor citați de The Times of Israel, aceste atacuri au redus capacitatea Iranului de a bombarda teritoriul israelian. Comunicatul armatei nu precizează dacă loviturile au avut loc înainte sau după atacul iranian, remarcă aceeași publicație.
Un oficial de rang înalt din administrația americană a confirmat pentru CBS News că Israelul și Iranul au convenit asupra unui armistițiu, deși niciuna dintre părți nu a emis încă o declarație oficială. Potrivit sursei citate, Donald Trump a discutat direct cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a acceptat încetarea focului cu condiția ca Iranul să nu continue atacurile. CBS News consemnează că acordul a fost posibil după contacte intense între Washington și Teheran, purtate atât pe canale directe, cât și indirecte, de vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff.
Președintele american Donald Trump nu dorește o escaladare suplimentară în Orientul Mijlociu, dar este pregătit să intensifice intervenția militară dacă va fi necesar, a dezvăluit un oficial de la Casa Albă pentru CNN. Potrivit acestuia, administrația de la Washington se aștepta la un răspuns din partea Iranului după atacurile asupra obiectivelor sale nucleare. Trump a calificat atacul drept „foarte slab” și a sugerat că Iranul și-a exprimat în acest fel frustrările, notează CNN, precizând că liderul de la Casa Albă a făcut apel la calm, exprimându-și speranța într-o detensionare a situației.
După loviturile aeriene ale SUA asupra obiectivelor nucleare, Iranul nu mai este capabil să producă armament nuclear, a declarat vicepreședintele american J.D. Vance într-un interviu pentru Fox News. Potrivit oficialului de la Casa Albă, „Iranul era foarte aproape de a obține arma nucleară. Acum, cu echipamentele pe care le mai are, nu o mai poate produce, pentru că majoritatea au fost distruse”, a afirmat Vance.
După operațiunea americană asupra obiectivelor nucleare iraniene, sistemele de apărare antiaeriană rusești folosite de Teheran s-au dovedit neputincioase, subminând încrederea Moscovei în capacitatea sa defensivă, scrie The Telegraph. Potrivit publicației, pentru Ucraina, acest eșec reprezintă un semnal istoric, demonstrând vulnerabilitatea sistemelor rusești avansate în fața tehnologiei occidentale moderne. Ucraina a reușit deja să efectueze operațiuni surprinzătoare împotriva aviației strategice ruse, iar exemplul Iranului confirmă că, cu sprijin occidental, chiar și cele mai bune sisteme rusești pot fi doborâte, constată The Telegraph. Putin, conștient de riscurile ridicate și de capacitatea Occidentului de a elimina ținte-cheie, se confruntă cu o situație delicată, consideră autorul articolului, explicând că dacă SUA vor decide să înarmeze Ucraina pe modelul Israelului, conflictul ar putea lua o turnură decisivă, iar negocierile devin tot mai probabile. Astfel, demonstrația de forță a SUA în Iran servește nu doar ca avertisment pentru Teheran, ci și pentru Moscova, subliniind că tehnologia poate decide soarta războiului, conchide The Telegraph.
Pe fondul detensionării situației din Orientul Mijlociu, publicațiile internaționale își focalizează atenția asupra summitului NATO care începe azi la Haga. Potrivit Politico, SUA nu au dorit includerea unui punct despre Ucraina în programul oficial, motiv pentru care nu va avea loc nici reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Deși se așteaptă ca președintele Zelenski să participe la evenimentele din 24 iunie, nu este clar dacă va avea o întâlnire cu Donald Trump, după ce o discuție programată la G7 a fost anulată, scrie Politico. BBC relatează că Washingtonul insistă ca aliații europeni să majoreze bugetele de apărare până la 5% din PIB, dar există rezistență, în special din partea Spaniei. Serviciul britanic de presă amintește că premierul spaniol Pedro Sánchez a refuzat inițial propunerea, ceea ce a dus la renegocierea formulărilor din declarația finală.
Financial Times scrie că summitul a fost redus la 24 de ore pentru a evita plecarea prematură a lui Donald Trump și pentru a menține o aparență de unitate. Concesiile obținute de Madrid au stârnit deja nemulțumiri în interiorul alianței, dezvăluie ziarul. Potrivit unor surse citate de Financial Times, și alte țări, precum Italia, Belgia și Portugalia, ar putea întâmpina dificultăți în a atinge pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Imediat după ce premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat acordul cu NATO, autoritățile belgiene au declarat că vor cere, la rândul lor, „flexibilitate maximă” din partea alianței, scrie publicația. Practic, cea mai mare parte a summitului va fi concentrată pe doar două evenimente: în seara zilei de 24 iunie, liderii se vor reuni la o cină informală, iar pe 25 iunie va avea loc o singură întâlnire, în locul celor două-trei obișnuite. Întâlnirea, potrivit Financial Times, va fi dedicată aproape în întregime subiectului cheltuielilor pentru apărare. Sursele publicației susțin că programul a fost redus pentru a evita plictiseala lui Trump și o plecare prematură. „Scopul principal a fost să facem summitul cât mai scurt și concentrat și să lăsăm cât mai puțin loc pentru eventuale probleme”, a declarat unul dintre interlocutorii Financial Times.
The Guardian notează că tonul scurt și concentrat al declarației finale va reflecta mai ales reușitele lui Trump în privința presiunii pentru creșterea cheltuielilor. Sprijinul pentru Ucraina în cadrul summitului va fi limitat, reflectând schimbarea poziției SUA și a altor aliați, iar președintele Zelenski va participa doar la cină, scrie ziarul. Unii oficiali NATO, citați de The Guardian, consideră că rezultatele summitului vor fi dezamăgitoare pentru Ucraina, deoarece aliații preferă formule mai blânde privind sprijinul și aderarea acesteia la Alianța Nord-Atlantică. Potrivit secretarului general Mark Rutte, Ucraina va fi totuși menționată în documentul final, în termeni „importanți și echilibrați”, mai scrie The Guardian.
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat un acord istoric de cooperare militară între Regatul Unit și Ucraina, în timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski în Marea Britanie, transmite AFP. Zelenski a fost primit de regele Charles al III-lea la Castelul Windsor, iar acordul reprezintă prima co-producție militară industrială între cele două țări, remarcă agenția de presă. Starmer a salutat acest pas ca un „avans major” în sprijinul Ucrainei, fără a dezvălui detalii suplimentare, observă AFP. Agenția de presă remarcă însă că președintele ucrainean a evidențiat importanța schimbului de cunoștințe și experiență, menționând programul Interflex, care a instruit peste 54.000 de soldați ucraineni în Regatul Unit. Londra este unul dintre principalii susținători militari ai Kievului, furnizând arme avansate, inclusiv rachete de croazieră Storm Shadow, amintește AFP, precizând că de la începutul războiului la scară largă declanșat de Rusia, Regatul Unit a alocat 18 miliarde de lire sterline pentru ajutor militar către Ucraina.
