Revista presei internaționale // Trump dă undă verde aplicării unor sancțiuni dure împotriva Rusiei; Noi tensiuni între Moscova și Bacu
Presa internațională relatează despre presiunile crescânde ale Statelor Unite asupra Rusiei, în încercarea de a forța încheierea unui armistițiu în Ucraina. Mai multe publicații scriu că tensiunile dintre Moscova și Baku se acutizează, după uciderea a doi cetățeni azeri în Rusia. Atenția presei internaționale rămâne concentrată și asupra Orientului Mijlociu, unde armistițiul încheiat săptămâna trecută de Israel și Iran rămâne fragil.
În ciuda rezervelor pe care le-a exprimat anterior, președintele american Donald Trump ar fi pregătit să impună sancțiuni dure împotriva Rusiei, pentru a o forța să accepte un acord de încetare a focului cu Ucraina. E o declarație făcută într-un interviu pentru ABC News de influentul senator republican Lindsey Graham. El s-a referit la propriul proiect de lege, care prevede tarife vamale de 500% pentru importurile din state precum India și China, care alimentează economia de război a Kremlinului. Lindsey Graham a subliniat că votul final este așteptat după pauza legislativă din iulie. În același interviu pentru ABC News, el a confirmat că proiectul are sprijinul a peste 80 de senatori și i-ar oferi președintelui Donald Trump un nou instrument de presiune asupra Moscovei, pentru a o forța să accepte încheierea necondiționată a unui armistițiu cu Ucraina.
Corveta rusă „Boĭkii” a escortat două nave petroliere din „flota fantomă” a Rusiei prin Canalul Mânecii, sprijinind astfel activitățile Moscovei de a ocoli sancțiunile occidentale. Fostul ofițer al Marinei Regale britanice, Tom Sharp, scrie în The Telegraph că acest caz marchează un moment strategic important, Rusia folosind forța militară pentru a-și proteja aceste nave. În premieră, un vas militar rusesc a falsificat semnalele de identificare pentru a-și ascunde mișcările, un gest riscant și neobișnuit în timpul păcii, scrie Tom Sharp. Potrivit autorului articolului, această acțiune reflectă îndrăzneala tot mai mare a Rusiei în a confrunta Occidentul pe mare, ceea ce poate genera noi tensiuni și riscul unor conflicte directe. The Telegraph citează analiști, care estimează că flota fantomă rusă include între 600 și 1000 de nave, esențiale pentru exportul de produse petroliere și ocolirea sancțiunilor.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a avertizat, într-un interviu pentru Funke Mediengruppe, că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa vieții și libertății în Germania. Wadephul a salutat decizia de creștere a cheltuielilor pentru apărare, discutată la recentul summit al NATO de la Haga, considerând-o necesară și corectă. Der Spiegel subliniază că, potrivit ministrului german de Externe, susținerea militară a Ucrainei este esențială pentru apărarea libertății europene. Totodată, Wadephul a afirmat că Occidentul trebuie să fie mai ferm împotriva Rusiei, pentru a o forța să accepte negocieri de pace.
Între timp, au reapărut tensiuni în relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan, scrie agenția azeră de presă Azertag. Potrivit acesteia, autoritățile de la Baku au anulat toate evenimentele culturale rusești, după ce, la Ekaterinburg, doi azeri au fost uciși în timpul unei intervenții a poliției ruse. Azerbaidjanul a acuzat autoritățile ruse de violențe cu caracter etnic și acțiuni sistematice împotriva diasporei azere, notează Azertag. Autoritățile azere cer identificarea și pedepsirea celor vinovați, scrie agenția de presă, amintind că relațiile bilaterale sunt deja tensionate din decembrie 2024, când un avion azer s-a prăbușit în Kazahstan, fiind doborât de o rachetă rusească.
The Moscow Times atrage atenția și asupra refuzului Azerbaidjanului de a-l primi pe vicepremierul rus Aleksei Overciuk, ca reacție la reținerea violentă a unor membri ai diasporei azere la Ekaterinburg, unde două persoane au fost ucise. Vizita oficialului rus, programată pentru sfârșitul lunii iunie, a fost anulată, iar autoritățile de la Baku au transmis că, în actualul context, nu consideră oportună prezența unor oficiali ruși pe teritoriul azer, scrie publicația. Din același motiv, o delegație parlamentară a Azerbaidjanului și-a anulat participarea la o reuniune interparlamentară planificată la Moscova, mai scrie The Moscow Times.
Germania intenționează să creeze un centru germano-israelian de cercetare în domeniul cibernetic și să extindă cooperarea între serviciile de informații și structurile de securitate ale celor două țări, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, citat de Bild. Aflat în vizită la Bat-Yam, oraș afectat de atacurile iraniene, Dobrindt a prezentat un plan în cinci puncte pentru construirea unui „dom cibernetic” german, scrie același tabloid. Potrivit acestuia, planul prevede inclusiv întărirea apărării civile, avertizarea timpurie și dezvoltarea capacităților anti-drone. „Apărarea militară nu este suficientă fără o protecție civilă robustă”, a afirmat oficialul german. Bild notează că Dobrindt este primul membru al guvernului german care vizitează Israelul după războiul cu Iranul.
Atenția presei internaționale rămâne concentrată și asupra Orientului Mijlociu, unde armistițiul încheiat săptămâna trecută de Israel și Iran rămâne fragil. Iranul păstrează capacitatea de a relua producția de uraniu îmbogățit „în câteva luni”, a declarat directorul AIEA, Rafael Grossi, într-un interviu pentru CBS News. El a explicat că, deși loviturile israeliene și americane au provocat pagube semnificative, instalațiile nucleare nu au fost complet distruse. Deși președintele Trump susține că instalațiile nucleare iraniene au fost „complet distruse”, surse din serviciile de informații americane și CIA, citate de publicațiile americane, spun că rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului ar fi rămas în mare parte intacte.
Iranul cere Statelor Unite să renunțe la orice atacuri suplimentare dacă doresc relansarea negocierilor diplomatice, a declarat viceministrul de Externe Majid Takht-Ravanchi într-un interviu pentru BBC. Oficialul iranian a confirmat că Washingtonul a transmis prin intermediari dorința de a reveni la masa negocierilor, dar fără clarificări privind oprirea bombardamentelor. El a reafirmat dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice și a respins ideea unui acord care să impună „zero îmbogățire”. În ultimele două săptămâni, Statele Unite au atacat trei obiective nucleare iraniene, iar parlamentul de la Teheran a decis suspendarea cooperării cu AIEA, acuzând agenția de partizanat pro-american, notează BBC. În ciuda criticilor interne, Iranul afirmă că societatea este unită în fața agresiunii externe, subliniază serviciul britanic de presă.
Financial Times avertizează că războiul din Orientul Mijlociu poate duce la scumpiri importante ale alimentelor, din cauza problemelor în aprovizionarea cu îngrășăminte și energie. Potrivit publicației, strâmtoarea Ormuz, pe unde ies navele comerciale din Golful Persic, transportând volume mari de gaze și materii prime, este o zonă foarte vulnerabilă. Conflictele din regiune au oprit producția în mai multe fabrici importante, afectând lanțurile de aprovizionare, notează ziarul britanic. Chiar dacă recent s-a semnat un armistițiu între Israel și Iran, prețurile la energie rămân instabile, ceea ce poate afecta siguranța alimentară mondială, conchide Financial Times.
Președintele american Donald Trump a declarat că nu va prelungi armistițiul tarifar după 9 iulie și că va trimite țărilor o scrisoare cu noile condiții impuse de SUA. Într-un interviu la Fox News, Trump a explicat că Washingtonul va stabili unilateral tarifele, iar statele care nu le acceptă vor fi excluse din acordurile comerciale. Liderul republican a spus că nu este realist să discute individual cu peste 200 de țări. De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a majorat taxele vamale, suspendându-le temporar pentru a permite negocieri bilaterale, notează agențiile internaționale de presă, amintind că SUA au semnat deja noi acorduri cu China și Regatul Unit, dar au întrerupt discuțiile cu Canada.
Mai multe publicații și agenții internaționale de presă atrag atenția asupra valului de căldură care s-a intensificat în sudul Europei, cu temperaturi record de peste 44°C și alertă maximă în Italia, Spania, Portugalia și sudul Franței. Potrivit AFP, la Roma, Lisabona și Veneția au fost instalate spații de adăpost împotriva caniculei, iar spitalele raportează o creștere a cazurilor de insolație, în special în rândul persoanelor vulnerabile. În plus, incendiile de vegetație s-au înmulțit în Sicilia și sudul Franței, relatează AFP, precizând că oamenii de știință avertizează că aceste fenomene extreme devin tot mai frecvente și intense din cauza schimbărilor climatice.
