Revista presei internaționale // Danemarca preia președinția UE cu obiectivul de accelerare a investițiilor în apărare; SUA acuză Rusia că mimează procesul de pace
Presa internațională relatează despre prioritățile Danemarcei la președinția Uniunii Europene, deteriorarea situației Ucrainei pe front și noile tensiuni dintre Rusia și Azerbaidjan. Totodată, publicațiile remarcă investițiile strategice ale Chinei în Cuba, incidentele maritime tot mai frecvente în jurul flotei ruse și măsurile stricte adoptate de Grecia în domeniul sănătății publice.
AFP scrie că Danemarca preia azi președinția UE, anunțând ca obiectiv central securitatea europeană și accelerarea investițiilor în apărare. Premierul Mette Frederiksen a declarat, citată de agenția de presă, că este esențială simplificarea procedurilor și oferirea de împrumuturi statelor membre pentru dezvoltarea industriei europene de apărare. În paralel, Danemarca promovează măsuri stricte împotriva imigrației ilegale, inclusiv trimiterea solicitanților de azil în centre din afara granițelor UE și limitarea influenței Curții Europene a Drepturilor Omului, notează AFP. În ceea ce ține de cheltuielile militare, Copenhaga a depășit deja pragul de 3% din PIB pentru apărare și este considerată un aliat apropiat al Statelor Unite, subliniază aceeași agenție de presă. Liderii de la Copenhaga avertizează că actualul climat geopolitic impune acțiuni rapide, în condițiile unei instabilități istorice crescânde, adaugă AFP.
The Moscow Times scoate în evidență acuzațiile emisarului special al președintelui SUA, Keith Kellogg, adresate Kremlinului după ce secretarul de presă al acestuia Dmitri Peskov a justificat întârzierea negocierilor de pace cu Ucraina printr-o retorică „orwelliană”, punând vina pe Kiev și Washington. Potrvit The Moscow Times, Kellogg a subliniat că Moscova nu poate cere dialog, în timp ce lovește ținte civile în Ucraina, și a cerut un armistițiu imediat și reluarea discuțiilor trilaterale. Declarația vine după ce Dmitri Peskov a afirmat că dinamica negocierilor depinde de poziția Ucrainei și de medierea SUA, notează publicația independentă rusă. După două runde de discuții directe la Istanbul, Putin și Zelenski au prezentat memorandume contradictorii, iar Moscova a anunțat că este gata pentru o a treia întâlnire, amintește The Moscow Times. În acest context, Donald Trump a calificat situația din Ucraina drept „scăpată de sub control” și l-a îndemnat pe senatorul Lindsey Graham să avanseze proiectul de sancțiuni comerciale dure împotriva Rusiei, relevă publicația rusă.
Financial Times observă că pesimismul privind perspectivele Ucrainei pe front se adâncește atât la Kiev, cât și în rândul unor lideri europeni. Publicația atrage atenția că, deși ambele armate sunt aproape de epuizare, Rusia ar putea susține ritmul ofensivelor încă un an, în timp ce Ucraina riscă să cedeze în cel mult șase luni fără sprijin militar suplimentar. În spatele ușilor închise, tot mai mulți oficiali ucraineni cer presiuni sporite asupra Rusiei pentru a accepta un armistițiu, precizează Financial Times. Mai mulți foști lideri europeni avertizează că, fără finanțare urgentă pentru industria ucraineană de armament, Rusia ar putea obține victorii majore în 2025, subliniază publicația britanică. Analiști citați de Financial Times susțin însă că rușii nu dispun de capacitatea de a obține un progres hotărâtor în lunile următoare, în fața unei apărări ucrainene care folosește un număr semnificativ de drone.
Serviciul de informații ucrainean comunică, citat de Unian, că autoritățile de la Moscova au decis să clasifice o mare parte din datele economice și comerciale, publicând doar cifrele convenabile regimului. Aceasta ar afecta sectoare-cheie precum energia, construcțiile și logistica, contribuind la declinul economic generalizat, notează sursa ucraineană. Mai mult de jumătate din economia rusă este în stagnare, iar companiile acumulează datorii considerabile, relevă analiza serviciului. Accesul la finanțare este limitat, iar economia rusă se confruntă cu o criză alimentată de sancțiuni, deficit bugetar și blocaje în sectorul privat, precizează Unian, făcând referire la același raport.
Bloomberg relatează că, pe 27 iunie, a avut loc o explozie la bordul petrolierului Vilamoura, care transporta țiței încărcat din porturi rusești, în apropierea coastelor Libiei. Deflagrația a afectat sala motoarelor, însă nu au fost înregistrate victime sau poluare, iar nava este remorcată spre Grecia pentru evaluarea pagubelor, transmite agenția americană de presă. Potrivit Bloomberg, Vanguard Tech avertizează că incidentul se înscrie într-un șir de patru explozii misterioase produse anul acesta pe nave ce au acostat anterior în porturi rusești. Unele dintre aceste petroliere fac parte din „flota fantomă” a Rusiei, utilizată pentru ocolirea sancțiunilor internaționale, adaugă sursa. Autoritățile maritime au început inspecții detaliate pentru a detecta eventuale mine sau dispozitive explozive montate pe nave, mai scrie Bloomberg.
Reuters informează că China își consolidează prezența economică în Cuba, înlocuind Rusia în proiectele energetice. Potrivit agenției de presă, Beijingul a lansat 55 de inițiative în domeniul energiei solare și a livrat echipamente importante în portul Mariel, în timp ce majoritatea promisiunilor Moscovei rămân neîndeplinite. Cuba traversează o criză economică severă, agravată de sancțiunile americane și de colapsul sistemului energetic, iar investițiile chineze sunt percepute ca o posibilă salvare, subliniază Reuters. Proiectele rusești, inclusiv combinatul metalurgic și supermarketul „Rusmarket”, nu au fost finalizate din lipsă de resurse, notează agenția. Rusia pierde astfel poziția de principal partener economic al Havanei, constată Reuters.
BBC descrie noul conflict diplomatic dintre Rusia și Azerbaidjan, izbucnit după moartea a doi cetățeni azeri în timpul unei intervenții a poliției ruse la Ekaterinburg. Autoritățile de la Baku au reacționat dur, acuzând abuzuri și reținând doi presupuși agenți FSB în sediul agenției ruse de presă Sputnik din capitala azeră, scrie BBC. Incidentul reflectă o schimbare majoră în echilibrul regional, Azerbaidjanul contestând tot mai des influența Moscovei în Caucazul de Sud, afirmă agenția britanică. Presa proguvernamentală azeră a lansat o campanie dură împotriva Kremlinului, iar autoritățile au anulat vizite oficiale și activități culturale ruse în semn de protest, precizează BBC. Analiști citați de serviciul britanic de presă remarcă faptul că cele două țări nu mai sunt aliați apropiați, dar nici adversari declarați – ci parteneri prudenți, cu interese divergente.
Euronews anunță că Grecia înăsprește legislația privind vânzarea de tutun și alcool către minori, printr-o nouă lege ce intră în vigoare vineri. Ministrul Sănătății, Adonis Georgiades, precizează că vânzarea către minori va atrage sancțiuni penale, iar prezentarea unui act de identitate va fi obligatorie. Practica adulților care trimit copiii să cumpere țigări va deveni ilegală, subliniază ministrul. Bruxelles-ul face presiuni pentru creșterea taxelor pe produsele din tutun, dar Grecia și alte țări se opun, temându-se de creșterea contrabandei, subliniază Euronews. Propunerea europeană necesită unanimitate, iar diviziunile dintre state întârzie adoptarea, conchide postul pan-european de televiziune.
Reducerea drastică a finanțării Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, avertizează un studiu publicat în The Lancet. Cercetătorii estimează că vor muri 4,5 milioane de copii care altfel ar fi supraviețuit, în special în țările sărace. Studiul, bazat pe date din 133 de state, prevede între 1,8 și 2,5 milioane de decese suplimentare anual între 2025 și 2030. The Lancet amintește că USAID a fost principalul donator global în domeniul sănătății publice, iar tăierile bugetare sunt considerate „unul dintre cele mai grave șocuri” din ultimele decenii. Președintele Donald Trump a suspendat activitatea agenției, acuzând conducerea acesteia că este formată din „radicali nebuni”, iar secretarul de stat Marco Rubio a anunțat închiderea a 83% dintre programele USAID, relevă The Lancet.
Dolarul american traversează cel mai slab prim semestru din 1973 încoace, înregistrând o scădere de peste 10% din cauza politicilor comerciale și bugetare ale președintelui Donald Trump, scrie The New York Times. Analiștii, citați de publicația americană, afirmă că incertitudinea fiscală și temerile privind independența Rezervei Federale au redus atractivitatea dolarului ca monedă de rezervă. În paralel, euro a crescut cu 13%, depășind așteptările pesimiste ale pieței, notează ziarul, semnalând că investitorii globali încep să-și reducă plasamentele în dolari, ceea ce contribuie și mai mult la deprecierea acestuia. Deși un dolar mai slab ar putea stimula exporturile, efectele comerciale rămân incerte din cauza politicilor vamale impredictibile ale administrației Trump, explică The New York Times.
