Revista presei internaționale // Macron-Putin: convorbire cu risc diplomatic pentru președintele Franței; SUA suspendă livrarea de rachete Ucrainei
Presa internațională informează despre prima convorbire telefonică din ultimii aproape trei ani dintre președinții Franței și Rusiei, pe tema războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații atrag atenția asupra suspendării temporare a ajutorului militar american pentru Ucraina, dar și asupra încercărilor SUA de a pune capăt războiului din Gaza. Totodată, agențiile internaționale de presă remarcă valurile de căldură din Europa, care amenință creșterea economică din acest an.
Președintele francez Emmanuel Macron a avut o primă convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, după cea din septembrie 2022, informează publicațiile internaționale. Le Monde scrie că Putin și-a reluat acuzațiile la adresa Occidentului, pe care îl consideră responsabil pentru declanșarea războiului ruso-ucrainean și pentru alimentarea acestuia cu armament modern. Ziarul francez notează că Putin a susținut că orice acord de pace ar trebui să țină cont de „noile realități teritoriale”. În replică, Macron a cerut un armistițiu imediat și a reafirmat sprijinul Franței pentru suveranitatea Ucrainei, mai scrie Le Monde.
Președintele francez Emmanuel Macron și liderul rus Vladimir Putin au găsit un singur punct comun în discuția purtată la telefon – cel cu privire la situația din Iran, dar au rămas în dezacord privind războiul din Ucraina, relatează The New York Times. Potrivit ziarului american, conversația a fost inițiată după bombardarea de către SUA a unor obiective nucleare iraniene, iar ambii lideri și-au exprimat îngrijorarea pentru menținerea regimului global de neproliferare nucleară. Putin a încercat să folosească conflictul dintre Israel și Iran pentru a rupe izolarea Moscovei, prezentând Rusia ca mediator datorită relațiilor apropiate cu Iranul, comentează The New York Times. După convorbire, Macron l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, subliniind lipsa disponibilității lui Putin pentru încheierea războiului, notează publicația. Apelul telefonic a fost un „risc diplomatic” pentru Macron, deoarece liderii occidentali încearcă să mențină izolarea Moscovei de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, The New York Times.
Între timp, Pentagonul a suspendat temporar livrarea unor rachete antiaeriene și muniții de mare precizie către Ucraina, din cauza îngrijorărilor legate de epuizarea stocurilor proprii, relatează Politico. Potrivit surselor publicației, decizia a fost luată în urma unei inspecții interne, care a arătat scăderi semnificative în rezervele americane de obuze și rachete. Suspendarea fusese aprobată încă din iunie, dar a intrat în vigoare abia acum, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene, relevă Politico. SUA întâmpină dificultăți în atingerea obiectivului de a produce 100.000 de obuze lunar până în luna octombrie a acestui an, producția actuală fiind la mai puțin de jumătate, mai scrie Politico. Cu toate acestea, unii diplomați intervievați de publicație susțin că administrația Trump ar fi condiționat reluarea ajutorului militar de disponibilitatea Ucrainei de a se angaja într-un proces de pace.
Decizia administrației Trump de a suspenda livrările de armament către Ucraina reflectă o diminuare a angajamentului față de sprijinirea Kievului în fața agresiunii ruse, scrie The Wall Street Journal. Transportul, care se afla deja în Polonia, includea rachete Patriot, rachete aer-aer și aer-sol, obuze și rachete Stinger, dar a fost oprit în contextul reorientării priorităților militare către Orientul Mijlociu și China, explică publicația americană. Adjunctul secretarului Apărării, Elbridge Colby, a declarat că Pentagonul va oferi președintelui Trump opțiuni „în concordanță cu obiectivul său de a încheia războiul”, noteză The Wall Street Journal. Ziarul subliniază că democrații americani au criticat dur această decizie, susținând că ea slăbește apărarea Ucrainei exact în momentul în care orașele sale sunt bombardate zilnic. În timp ce unii foști diplomați americani au avertizat că blocarea sistemelor Patriot va duce la pierderi de vieți omenești, alți oficiali apropiați de Trump au salutat măsura ca fiind necesară pentru securitatea națională a SUA, mai scrie The Wall Street Journal.
Istoricul britanic Owen Matthews scrie într-un articol publicat de The Telegraph că Putin a respins o ofertă generoasă de pace propusă de Donald Trump și a ales să continue războiul împotriva Ucrainei. Autorul articolului susține că președintele rus se bazează doar pe informațiile pe care i le dau generalii săi, care îl conving că poate obține victorii strategice. Deși atacurile Rusiei sunt brutale, avansul militar este minim și este obținut cu pierderi uriașe. Matthews conchide că Putin mizează pe un război de uzură, în care speră că economia și resursele Rusiei vor învinge în cele din urmă.
În pofida acestui optimism care persistă la Kremlin, industria prelucrătoare din Rusia a înregistrat în iunie cel mai puternic declin din ultimii peste trei ani, pe fondul scăderii producției, comenzilor și ocupării forței de muncă, scrie Reuters. Potrivit agenției de presă, pe fondul reducerii cheltuielilor, numărul de angajați a scăzut din nou, într-un ritm nemaiîntâlnit din aprilie 2022. Deși încrederea în viitor se menține relativ ridicată, optimismul s-a diminuat considerabil din cauza incertitudinilor economice globale, explică Reuters.
Mai multe publicații urmăresc îndeaproape tensiunile dintre Rusia și Azerbaidjan care s-au amplificat după moartea a doi frați azeri în urma reținerii lor de către forțele ruse, caz pentru care procuratura azeră a deschis o anchetă pentru omor cu premeditare. Agenția azeră de presă APA informează că opt cetățeni ruși au fost arestați ieri, la Baku, fiind acuzați de implicare în grupări criminale specializate în trafic de droguri din Iran și infracțiuni cibernetice. Potrivit APA, printre cei reținuți se numără un IT-antreprenor și doi programatori ruși. În paralel, șapte angajați ai agenției Sputnik Azerbaidjan au fost arestați pentru presupuse legături cu FSB și infracțiuni financiare, notează aceeași agenție de presă.
Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Baku, în mai multe orașe din Rusia continuă perchezițiile și reținerile unor membri ai diasporei azere, relatează The Moscow Times. Potrivit publicației, La Voronej, forțele de ordine au descins la domiciliul lui Yusif Khalilov, coproprietar al pieței Alekseevski, fără ca acesta să fi fost, deocamdată, arestat. La Ekaterinburg a fost reținut și liderul organizației „Azerbaidjan-Ural”, Shahin Shikhlinski, dus la audieri în calitate de martor în dosarul care a stat la baza raidurilor recente, transmite The Moscow Times, citând Comitetul de stat azer pentru diaspora.
Tensiunile actuale dintre Rusia și Azerbaidjan vin pe fondul unui dezechilibru de forțe în regiune, amplificat de victoria armatei azere în războiul cu Armenia din 2020 și de slăbirea influenței ruse în Caucaz, după invazia din Ucraina, comentează BBC. Deși în trecut incidentele tragice care implicau cetățeni azeri în Rusia nu au generat reacții oficiale, acum situația s-a schimbat, observă serviciul britanic de presă. Potrivit experților citați de BBC, relația ruso-azeră este complicată: cele două țări nu sunt nici aliați reali, nici adversari declarați, iar cooperarea lor e condiționată de interese economice și geopolitice, inclusiv prin proiecte precum coridorul „Nord–Sud”. Experții subliniază că Baku își afirmă tot mai des interesele și contestă autoritatea tradițională a Rusiei în regiune, fără a intra în conflict direct cu Moscova. Totodată, distanțarea publică față de Rusia servește Azerbaidjanului și în relația cu Occidentul, în contextul criticilor privind represiunile internă, constată BBC.
AFP atrage atenția asupra anunțului președintelui american Donald Trump, potrivit căruia Israelul a acceptat termenii unui armistițiu de 60 de zile cu gruparea teroristă Hamas în Fâșia Gaza. Agenția de presă subliniază că Egiptul și Qatarul ar urma să prezinte în curând o „propunere finală” pentru încetarea conflictului. Potrivit AFP, Trump a îndemnat Hamas să accepte acordul, avertizând că situația în Orientul Mijlociu se va înrăutăți dacă războiul continuă. Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când Hamas a luat ostatici și a ucis peste 1.200 de oameni. De atunci, campania militară israeliană a provocat moartea a aproape 55.000 de palestinieni și distrugeri semnificative în Gaza, relevă agenția de presă AFP.
The Times of Israel atrage atenția că anunțul lui Trump privind un eventual armistițiu de 60 de zile cu gruparea teroristă Hamas în Fâșia Gaza, vine după ce ministrul israelian al planificării strategice, Ron Dermer, a sosit pe 1 iulie la Washington pentru discuții cu vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Potrivit Al Arabiya, discuțiile au vizat propunerea unui armistițiu de 60 de zile, ce prevede eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul unor prizonieri palestinieni și retragerea treptată a armatei israeliene în sudul Fâșiei Gaza. Aceeași sursă amintește că premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat la sfârșitul lunii mai că acceptă planul SUA, dar se îndoiește că Hamas îl va aproba. În replică, Hamas a anunțat că va analiza propunerea și va decide în funcție de interesele poporului palestinian. Negocierile au intrat ulterior în impas, din cauza disputelor privind perioada de după expirarea armistițiului, conchide Al Arabiya.
Economia europeană ar putea pierde 0,5 puncte procentuale din creșterea PIB în 2025 din cauza valurilor de căldură, transmite Les Echos, cu referire la un studiu al grupului german de asigurări Allianz Trade. Potrivit acestuia, valurile de căldură extreme devin o „normalitate” care afectează productivitatea muncii și activitatea economică. Temperaturile ridicate cauzează o scădere de până la două treimi a productivității, conchide Les Echos, citând date ale studiului Allianz Trade.
