Revista presei internaționale // Pentagonul va prezenta președintelui opțiuni pentru continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei
Presa internațională descrie impactul negativ pe care l-ar putea avea suspendarea livrărilor de armament american către Ucraina. Mai multe agenții străine de presă scriu despre disputele politice din Parlamentul European privind modul în care își face datoria Comisia Europeană. În atenția presei internaționale rămân efectele temperaturilor record care se atestă în această perioadă estivală în Europa.
Administrația Trump a decis suspendarea temporară a unor livrări de armament către Ucraina, inclusiv a armelor deja depozitate în Polonia, scrie The Wall Street Journal. Publicația americană subliniază că decizia are legătură cu reducerea semnificativă a stocurilor Pentagonului. Potrivit The Wall Street Journal, sunt vizate în special rachete pentru sistemele Patriot, muniție de artilerie și lansatoare de grenade.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu pentru Fox News că înțelege preocuparea SUA pentru rezervele proprii, dar a subliniat că, pe termen scurt, Ucraina nu poate rezista fără sprijin militar occidental. Potrivit NBC, decizia ar putea fi prelungită dacă evaluarea stocurilor confirmă nevoia de redistribuire a resurselor militare americane în alte regiuni.
Potrivit The Hill, congresmanul republican Brian Fitzpatrick i-a cerut oficial președintelui Donald Trump să organizeze urgent un briefing despre suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina, exprimându-și îngrijorarea în contextul intensificării atacurilor aeriene rusești. El a subliniat că sprijinul pentru Ucraina este esențial atât pentru apărarea acesteia, cât și pentru protejarea valorilor libertății. Potrivit The Guardian, Pentagonul va prezenta președintelui Donald Trump opțiuni viabile pentru continuarea ajutorului militar acordat Ucrainei, acum fiind analizate variantele disponibile în funcție de prioritățile actualei administrații.
Suspendarea livrărilor de rachete americane pentru Ucraina reprezintă un risc major pentru întreaga apărare a țării, semnalează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, lipsa rachetelor antiaeriene pentru sistemele PATRIOT expune teritoriul ucrainean atacurilor rusești cu rachete balistice și afectează grav apărarea aeriană. În lipsa acestora, Rusia ar putea distruge fără piedici infrastructura critică, centrele logistice și sistemele de apărare ale Ucrainei, notează BBC. Situația riscă să demotiveze armata și populația țării, în condițiile în care Rusia dispune de arme pentru care Ucraina nu are contramăsuri eficiente, avertizează același serviciu de știri. În schimb, această criză ar putea impulsiona Kievul și aliații europeni să își dezvolte propriile capacități de producție militară, conchide BBC.
În contextul reducerii livrărilor de arme din SUA, Ucraina schimbă tactica și intenționează să ceară Washingtonului permisiunea ca Europa să achiziționeze arme americane pentru a le transmite Kievului, scrie Politico. Potrivit publicației, multe guverne europene analizează posibilitatea finanțării acestor achiziții din bugetele lor de apărare. Aceste livrări vor conta pentru noile cheltuieli NATO, dar vor necesita aprobarea guvernului SUA, iar discuțiile sunt încă în desfășurare, mai scrie Politico.
Profesorul german Carlo Masala avertizează într-un interviu acordat tabloidului german Bild că stocurile de rachete pentru apărarea Ucrainei împotriva atacurilor aeriene ruse ar putea ajunge până la sfârșitul verii, ceea ce ar duce la o situație critică. Suspendarea livrărilor rachetelor PAC-3 pentru sistemele de apărare aeriană Patriot este considerată „deosebit de dramatică”, deoarece acestea sunt singurele rachete capabile să intercepteze rachetele balistice rusești, iar lipsa muniției GMLRS amenință eficiența sistemelor HIMARS, susține Carlo Masala. Într-un articol pentru aceeași publicație, expertul Nico Lange critică țările europene pentru că, adulându-l pe Donald Trump, au sperat în continuarea sprijinului militar din partea acestuia, însă el nu a avut niciodată astfel de intenții.
Între timp, Coreea de Nord intenționează să trimită încă 25.000–30.000 de soldați în sprijinul Rusiei, pe lângă cei 11.000 desfășurați anul trecut, informează CNN cu referire la serviciile secrete ucrainene. Imagini din satelit analizate de CNN arată mișcări suspecte de nave și avioane militare, sugerând pregătiri pentru un nou val de trupe nord-coreene.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat China asupra riscurilor susținerii războiului ilegal al Rusiei în Ucraina, relatează Reuters. Agenția de presă subliniază că, într-o discuție cu ministrul chinez Wang Yi, Kaja Kallas a cerut oprirea sprijinului material pentru industria militară rusă și susținerea unui armistițiu și a unei păci durabile. Deși China neagă implicarea sa militară, oficialii europeni acuză companiile chineze că furnizează componente esențiale pentru armele folosite în conflict, notează Reuters. Întâlnirea dintre Kallas și ministrul chinez Wang Yi pregătește terenul pentru summitul UE-China de la sfârșitul lunii, unde se va aborda și influența Chinei asupra programului nuclear iranian și stabilitatea în Orientul Mijlociu, explică Reuters.
Între alte teme abordate de presa străină se numără disputele politice din Parlamentul European. AFP informează că săptămâna viitoare Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen va fi supusă unei moțiuni de cenzură inițiate de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Potrivit AFP, autorii moțiunii învinuiesc executivul de la Bruxelles de lipsă de transparență și abuzuri în luarea mai multor decizii, mai ales în gestionarea pandemiei de COVID-19. Moțiunea are nevoie de cel puțin 72 de semnături pentru a fi dezbătută în plenul Parlamentului European, remarcă AFP. Dacă ar fi adoptată, Comisia ar trebui să demisioneze în bloc, însă un astfel de scenariu este considerat puțin probabil, deoarece necesită o majoritate de două treimi din voturi, explică aceeași agenție de presă.
În atenția presei internaționale rămân efectele temperaturilor record care se atestă în această perioadă estivală în Europa. Cel puțin două persoane au murit în Franța din cauza caniculei, iar peste 300 au primit tratament de urgență, în condițiile în care temperaturile au depășit 41 de grade Celsius, relatează DPA. Potrivit agenției de presă, un incendiu masiv izbucnit din cauza căldurii a ucis alți doi oameni în Spania și a distrus peste 5.000 de hectare de teren agricol, iar în Elveția, unul dintre reactoarele centralei nucleare Beznau a fost oprit pentru a proteja ecosistemul râului Aare afectat de apele calde. Valul de caniculă continuă să provoace temperaturi extreme și măsuri de urgență în întreaga Europă, conchide DPA.
La începutul verii 2025, Europa a fost cuprinsă de temperaturi extreme și incendii devastatoare, în timp ce liderii Uniunii Europene ezită să avanseze noi obiective climatice pentru 2040, temându-se de reacții politice negative, scrie Politico. Potrivit publicației, Comisia Europeană a făcut concesii, permițând țărilor blocului comunitar să compenseze parțial reducerea emisiilor prin investiții în state mai sărace. Experții intervievați de Politico avertizează că valurile de căldură din această vară amenință viața a mii de persoane, direct sau prin efecte ulterioare asupra sănătății.
Pentru a atinge ținta reducerii emisiilor cu 90% până în 2040, Europa trebuie să facă investiții mult mai mari decât cele din Noul Pact Verde, depășind chiar și măsurile post-criză financiară din 2008, estimează Euractiv. Publicația notează că Europa se confruntă cu o alegere dificilă între dependența de importuri energetice și accelerarea tranziției verzi, în contextul în care cererea pentru combustibili fosili rămâne ridicată din cauza lipsei de modernizare a infrastructurii. Progresul în lupta cu schimbările climatice este blocat de ideologii politice puternic înrădăcinate, iar partidele populiste și conservatoare folosesc opoziția față de aceste măsuri pentru a câștiga sprijin, scrie Euractiv. Pentru a reuși, este nevoie de seriozitate politică și de depășirea diviziunilor, punând capăt dezbaterilor false și populismului, conchide publicația.
