Revista presei internaționale // Suspendarea livrărilor de armament american către Kiev, gest de presiune politică din partea SUA
Ziarele și agențiile internaționale de presă relatează despre discuția pe tema războiului ruso-ucrainean, purtată ieri la telefon de liderul de la Casa Albă Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin. Mai multe publicații străine scriu că suspendarea livrărilor de armament american către Kiev continuă să alimenteze tensiuni și speculații în capitalele europene. În atenția presei internaționale este și summitul Uniunea Europeană - Republica Moldova care va avea loc azi la Chișinău, eveniment considerat un pas important spre integrarea europeană a statului.
Într-o convorbire telefonică purtată ieri, 3 iulie, președintele rus Vladimir Putin i-a spus liderului de la Casa Albă Donald Trump că Rusia nu va renunța la intenția de a elimina „cauzele principale” ale războiului din Ucraina, transmite The Moscow Times. Potrivit publicației, Putin a subliniat că Moscova rămâne deschisă unei soluții de pace negociate, în timp ce Trump a insistat asupra necesității încetării rapide a ostilităților. În pofida acestei solicitări a liderului american, Rusia a lansat un nou atac aerian asupra Kievului, imediat după discuția purtată cu Putin, notează The Moscow Times.
Ulterior, într-o discuție cu jurnaliștii la baza aeriană Andrews din Washington, președintele SUA, Donald Trump, a declarat citat de BBC, că nu a înregistrat niciun progres în privința încetării focului în Ucraina în timpul convorbirii telefonice cu președintele Rusiei.
Potrivit Financial Times, pe 4 iulie, președintele american Donald Trump urmează să poarte o convorbire telefonică și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, iar principala temă va fi suspendarea livrărilor de armament american. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Kiev și aliații săi europeni, ci și pentru Departamentul de Stat și membrii Congresului, care sunt de obicei informați din timp în astfel de cazuri, notează la rândul său Politico. Pentagonul susține că măsura este temporară și limitată, însă oficiali ucraineni citați de The Economist afirmă că Statele Unite au oprit complet livrările de arme. Kievul consideră la rândul său că această măsura e un gest de presiune politică din partea SUA menită să forțeze autoritățile ucrainene să accepte anumite „concesii politice”, scrie The Economist.
Cancelarul german Friedrich Merz vrea să încheie un acord secret cu președintele american prin care Germania să cumpere două sisteme de apărare antiaeriană Patriot de la Statele Unite, care să fie livrate ulterior Kievului, dezvăluie Bild. Potrivit surselor guvernamentale, citate de tablodul german, Berlinul a transmis deja o asemenea solicitare oficială secretarului american al apărării Pete Hegseth și așteaptă acum aprobarea Washingtonului. Anterior, Ucraina a încercat fără succes să cumpere sisteme Patriot direct din SUA, amintește Bild. Decizia administrației Trump de a suspenda ajutorul militar pentru Ucraina a generat temeri la Berlin că inițiativa germană ar putea fi blocată, notează publicația.
Dacă Statele Unite nu reiau livrările de rachete către armata ucraineană, Kievul ar putea primi aceste arme din alte surse, scrie ziarul francez Le Monde. Grupul german Rheinmetall, împreună cu Lockheed Martin, construiește un centru de excelență pentru producția diferitor tipuri de rachete inclusiv pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, notează Le Monde. Potrivit ziarului francez, producția ar urma să înceapă într-un an de zile cu o creștere semnificativă în 2028-2029. Directorul Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat citat de Le Monde că cererea anuală este foarte mare, între 600 și 800 rachete ATACMS și mii de alte rachete pentru diverse sisteme.
Rusia a devenit joi prima țară care recunoaște oficial guvernul talibanilor din Afganistan de când acesta a preluat puterea în 2021, scrie Associated Press. Recunoașterea oficială a guvernului afgan va încuraja „cooperarea bilaterală productivă”, a precizat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului în august 2021, în urma retragerii forțelor SUA și NATO, amintește agenția de presă. Deși nicio țară nu recunoscuse oficial administrația talibană până acum, grupul a purtat discuții la nivel înalt cu numeroase națiuni și a stabilit unele legături diplomatice cu țări precum China și Emiratele Arabe Unite, notează AP.
În centrul atenției unor publicații internționale e și summit istoric Uniunea Europeană - Republica Moldova, care va avea loc azi la Chișinău. Euractiv scrie că e un eveniment simbolic care evidențiază apropierea accelerată a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru Euractiv, vicepremierul de la Chișinău Cristina Gherasimov, a declarat că summitul ridică relațiile bilaterale la un nivel strategic și ar putea permite includerea Republicii Moldova în politica UE privind accesul la finanțări pentru proiecte importante. Totuși, rămâne întrebarea dacă Republica Moldova poate avansa singură, rupând tandemul politic cu Ucraina, în contextul opoziției Ungariei față de începerea negocierilor de aderare cu guvernul de la Kiev, scrie Euractiv. Potrivit publicației, summitul organizat azi la Chișinău ar putea marca începutul negocierilor privind reforme-cheie în domeniul justiției și combaterii corupției, deși angajamentul inițial de a deschide toate cele șase clustere de negociere a fost diluat. Președinta Maia Sandu vede acest progres, chiar și parțial, ca o victorie politică, în contextul presiunilor și dezinformării din partea Rusiei, care continuă să amenințe stabilitatea Republicii Moldova, comentează Euractiv. Oficialii UE subliniază, citați de aceeași publicație, că summitul vrea să transmită cetățenilor Republicii Moldova și celor care încearcă să le submineze alegerea că Uniunea Europeană este alături de ei și nu îi lasă singuri.
Autoritățile grecești au ordonat evacuări preventive din cauza unui incendiu de vegetație în apropierea portului Rafina, la aproximativ 30 de kilometri est de Atena, scrie Euronews. Pompierii din Grecia s-au grăbit joi să stingă incendiile de vegetație care au forțat mii de oameni să părăsească stațiunile de vacanță de pe insula Creta, în timp ce țara vecină, Turcia, se lupta cu propriile incendii mortale care au curmat cel puțin o viață, notează postul paneuropean de televiziune. Peste 5.000 de turiști, angajați ai hotelurilor și rezidenți au fost evacuați din zona Ierapetra, de pe coasta de sud a Cretei, au declarat autoritățile și reprezentanții asociației hoteliere. Un număr mic de oameni au fugit în mare și au fost salvați de pescarii și scafandrii locali, mai scrie Euronews.
