Expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, inaugurată în PMAN. Maia Sandu: „Suntem aici să învățăm lecțiile trecutului și să apreciem libertatea”
Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) a devenit, în această seară, locul unde memoria victimelor regimului sovietic a fost readusă în actualitate prin expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică: amploare, victime și făptași”. Evenimentul, aflat la a treia ediție, a fost inaugurat în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
În discursul său, șefa statului a subliniat importanța cunoașterii adevărului despre trecut pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete. Totodată, Maia Sandu a mulțumit Agenției Naționale a Arhivelor și Guvernului pentru organizarea acestei expoziții-muzeu, aflate deja la a treia ediție, menite să redea publicului istoria și dramele prin care au trecut zecile de mii de oameni deportați.
„Suntem aici nu doar ca să deplângem acest trecut, ci ca să învățăm lecțiile și să apreciem și să protejăm libertatea, să înțelegem ce înseamnă un regim totalitar și să facem totul ca să protejăm democrația, libertatea, să construim o țară în care viața omului este prețuită de către stat. Invit pe toți cei care ne privesc să vină și să simtă, preț de câteva clipe, dramele pe care le-au simțit bunicii și părinții noștri când au fost trimiși departe de casă și nu li s-au respectat drepturile elementare la o viață demnă și decentă”, a declarat Maia Sandu.
La rândul său, Igor Grosu a vorbit despre suferința familiilor rupte de la casele lor și deportate fără vină. Șeful Legislativului a reiterat mesajul că „cei care nu-și cunosc istoria riscă să o repete”, îndemnând în acest context cetățenii să vorbească despre aceste tragedii.
„Sunt istorii tragice ale concetățenilor noștri, ale buneilor, strămoșilor noștri, care au trăit o tragedie și au simțit pe propria piele ce este un regim totalitar comunist, stalinist și acestea sunt istorii vii, oameni nevinovați, oameni care își trăiau viața, care munceau, țineau la satul și familiile lor. Dar iată că un regim poate șterge cu buretele într-o noapte tot… 11 mii de copii, 11 mii de femei, nouă mii de bărbați într-o noapte au fost duși fără nicio vină. (...) Anul acesta, am avut Congresul comemorării, un lucru extraordinar, trebuie să vorbim cât mai des, cât mai mult și să transmitem aceste mărturii, deoarece, oricât de mult am vorbi, este un adevăr că „cei care nu cunosc istoria riscă să o repete” și noi nu ne dorim să repetăm această istorie”, a menționat Grosu.
Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, le-a făcut oficialilor un tur al expoziției, prezentându-le materiale inclusiv despre victimele represiunilor staliniste din rândul minorităților etnice, găgăuzii fiind cei care „au avut poate cel mai mult de suferit” din cauza foametei organizate de sovietici pe teritoriul Basarabiei.
Potrivit lui Igor Cașu, în arhivele naționale există și dosare ale unor „ucraineni de lângă graniță” deportați în Siberia.
Ministerul Culturii precizează că expoziția din acest an include două vagoane asemănătoare celor în care erau transportați deportații, cu documente, fotografii, cărți și diverse obiecte ce ilustrează experiența tuturor celor supuși represiunilor de către regimul sovietic. Vizitatorii pot explora și o secțiune dedicată foametei din 1946-1947, precum și o expoziție virtuală realizată cu ajutorul tehnologiei VR.
Programul expoziției include, pe lângă vizitarea zilnică de la 9.00 la 21.00, câteva evenimente speciale. Duminică seară, cetățenii sunt invitați să aprindă lumânări în memoria victimelor deportărilor, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
Pe 13 iulie, vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 20 iulie va avea loc proiecția lungmetrajului „Siberia din oase”, în regia Leontinei Vatamanu.
Pe 25 iulie, actorii de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți vor juca spectacolul „Tema pentru acasă” – o dramă inspirată din deportările staliniste.
Menționăm că expoziția este organizată de Guvernul Republicii Moldova - Cancelaria de Stat și Ministerul Culturii, cu susținerea Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale a Arhivelor, Căii Ferate din Moldova și a Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului.
Potrivit datelor istorice, operațiunea de deportare în masă din 6-9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Operațiunea a vizat 11.281 de familii, contingentul strămutaților forțat în vagoane de vite alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.
