Revista presei // Summitul UE-Moldova. O palmă peste narațiunile pro-ruse
Presa națională prezintă totalurile Summitului bilateral Republica Moldova – Uniunea Europeană și publică reacții la acest eveniment, declarat unul drept "istoric". În atenția instituțiilor mass-media sunt și evenimentele de comemorare a victimelor celui mai mare val de deportări din Basarabia, din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949.
TVR Moldova prezintă un "bilanț după Summitului bilateral Republica Moldova – Uniunea Europeană". Oficialii prezenți la Summit au anunțat că va fi debursată prima tranșă din Planul de Creștere pentru Republica Moldova, că transferurile bancare în euro vor fi mai ieftine, iar toate tarifele de roaming în UE vor fi eliminate, notează postul de televiziune. Președinta Maia Sandu a declarat că, "nu mai vorbim despre dacă aderăm la UE, ci despre cum și când", observă TVR Moldova.
Summitul Republica Moldova-Uniunea Europeană vine să infirme cu forță una dintre cele mai răspândite teze ale propagandei pro-ruse: că Moldova nu va fi niciodată primită în UE, că nu ne vrea nimeni acolo sau că suntem prea mici și prea săraci pentru a fi luați în serios, comentează editorialistul Laurențiu Pleșca, într-un articol publicat de Agora. Cetățenii moldoveni ar trebui să conștientizeze unicitatea acestei ocazii, acestui eveniment, pentru că nu mai există un alt exemplu de țară de dimensiunile Republicii Moldova care să fi avut propriul summit bilateral, pentru că de obicei UE organizează astfel de întruniri doar cu partenerii strategici de talia Turciei, Japoniei sau a Statelor Unite, remarcă autorul articolului.
Șansa aderării la UE îndepărtează moldovenii de „lumea rusă”, titrează Deutsche Welle. Aceiași publicație observă însă că Rusia și politicienii pro-Kremlin din RM încearcă să diminueze importanța summitului UE-Moldova desfășurat vineri la Chișinău și să discrediteze UE. O fac în scop electoral, pentru a-și alimenta propagandistic felia de electorat care să-i propulseze în Parlament la alegerile din 28 septembrie, comentează editorialistul Vitalie Călugăreanu. Sondajele arată că apropierea Republicii Moldova de UE și succesul răsunător din ultimii ani în domeniul politicii externe generează o schimbare de percepție inclusiv în rândul electoratului pro-rus. De la o populație de 54% favorabilă ideii de aderare a țării la UE acum patru ani, s-a ajuns la 61% conform măsurătorilor din iunie 2025. Oamenii au văzut o Rusie agresivă care distruge orașe și omoară ucraineni versus parteneri europeni care s-au mobilizat pentru a salva Moldova de sărăcie și frig, observă DW.
Mai multe publicații scriu între timp depre controversatul oligarh prorus Ilan Șor, care a organizat duminică la Moscova un congres al Blocului „Victorie”, formatiunea politică pe care o controlează. Ilan Șor propune "uniunea cu Rusia" ca soluție pentru salvarea Moldovei, înainte de alegerile din septembrie, titrează Ziarul Național. La congresul din capitala rusă au participat zeci de politicieni afiliați lui Șor, inclusiv primarul din Taraclia, Veaceslav Lupov, primarul din Orhei, Tatiana Cociu, deputatul Vasile Bolea, precum și parlamentara fugară Marina Tauber. În plus, evenimentul a atras și oficiali ruși importanti, remarcă publicația. Ilan Șor a anunțat că bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, care riscă 9 ani de închisoare, va fi prima în lista Blocului „Victorie” la scrutinul din toamnă, scrie Ziarul de Gardă.
Între timp, numeroase instituții de presă publică articole dedicate zilei de 6 iulie 1949, zi de doliu național în R. Moldova, care readuce în actualitate cel mai mare val de deportări din Basarabia. PRO TV Chișinău publică „mărturia cutremurătoare a unei persoane, care, copil fiind, a fost smulsă din liniștea copilăriei și aruncată în coșmarul deportărilor staliniste”. Iar Europa Liberă relatează istoria familiei Bumbu, cea mai numeroasă familie deportată din satul Mingir, Hâncești. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, au fost ridicați 11 membri: bunei, părinți și cinci copii. În Siberia, s-au mai născut cinci. Șase dintre ei mai sunt în viață și-și amintesc cu lacrimi de acele vremuri grele, povestesc martorii acelor evenimente.
Portalul Deschide.md îl citează pe premierul Dorin Recean, nepot al deportaților: „Șase dintre cei doisprezece copii ai bunicului meu din partea tatălui au fost deportați în Siberia. Alți trei au fost nevoiți să se ascundă în România, ca să scape de aceeași soartă. Aceasta este istoria noastră – nu din cărți, ci din suferința reală a familiilor”, a relatat premierul.
Deși au trecut 76 de ani de la cea mai mare operațiune de deportare în masă a basarabenilor, pusă în aplicare în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, societatea are responsabilitatea să păstreze memoria și să nu uite aceste crime, au declarat invitații unei ediții speciale de la Moldova 1. Potrivit istoricilor, în vara anului 1949, în cadrul operațiunii „Sud”, peste 35 de mii de basarabeni au fost urcați cu forța în vagoane de vite și trimiși în Siberia. Țărani, intelectuali, femei, copii și bătrâni au fost smulși din casele lor în miez de noapte, fără drept de apel. Cei considerați de regimul comunist „dușmani ai poporului” au devenit victimele unei epurări sociale și etnice minuțios planificate la Moscova.
Tot Moldova 1 scrie că dosarele represiunilor politice, acum sunt accesibile online: peste 50.000 de documente fiind desecretizate de Agenția Națională a Arhivelor. Lista represaților conține peste 100 de mii de nume, precizează sursa citată.
