Revista presei internaționale // Trump nu mai este sigur că poate opri războiul ruso-ucrainean; Von der Leyen, vizată de o moțiune
Ziarele și agențiile internaționale de presă analizează noile declarații ale președintelui american Donald Trump privind eforturile de a opri războiul din Ucraina. În atenția mai multor publicații sunt și avertismentele NATO despre un posibil scenariu de criză declanșat simultan de China și Rusia, dar și criticile tot mai dure la adresa sprijinului insuficient acordat Ucrainei. Totodată, presa internațională relatează despre cererile liderilor BRICS pentru încetarea focului în Gaza și despre dezbaterea tensionată din Parlamentul European privind moțiunea de cenzură împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Președintele american Donald Trump a recunoscut că nu mai este sigur dacă va reuși să oprească războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar a reafirmat că pacea rămâne o prioritate, transmite Politico. Publicația precizează că declarația a fost făcută după convorbirile telefonice separate purtate de Trump cu președinții Rusiei și Ucrainei, care nu au dus la progrese, liderul rus refuzând din nou oprirea războiului. La scurt timp după discuția dintre Trump și Putin, armata rusă a lansat cel mai intens atac aerian asupra Ucrainei, folosind peste 500 de drone și rachete, remarcă Politico. Trump a anunțat ulterior că SUA iau în calcul trimiterea de noi rachete Patriot Ucrainei, notează aceeași publicație.
Sprijinul acordat Ucrainei este costisitor, dar o victorie a Rusiei ar însemna cheltuieli de câteva ori mai mari pentru NATO, avertizează avocatul american Andy Samotiuk într-un articol pentru Forbes. El estimează că agresiunea rusă a provocat Ucrainei pierderi directe de peste 550 de miliarde de dolari, în timp ce ajutorul occidental oferit Kievului se ridică la aproximativ 370 de miliarde. În același timp, țările occidentale continuă să finanțeze indirect Rusia prin achizițiile de petrol și gaze, susținând astfel efortul de război al lui Putin, amintește expertul. Samotiuk atrage atenția că această incoerență strategică riscă să ducă la victoria Rusiei, ceea ce ar avea un cost imens pentru întreaga lume occidentală.
La sprijinul insuficient al Occidentului pentru Ucraina se referă și analistul militar Julian Röpcke, într-un articol publicat de tabloidul BILD. Potrivit expertului, Germania, în special cancelarul Friedrich Merz, se confruntă cu o alegere fundamentală: fie să ofere Ucrainei sprijin militar suficient, fie să cedeze în fața pretențiilor Kremlinului. În timp ce Rusia intensifică atacurile, transformându-și economia într-una de război, reacția militară a Occidentului este slabă și ineficientă, constată Röpcke. Potrivit acestuia, nivelul actual al sprijinului european nu va opri războiul, ci doar îl va prelungi, cu consecințe grave pentru populația ucraineană. Dacă Germania ar aloca măcar 1% din Produsul său Intern Brut pentru apărarea Ucrainei și ar fi urmată de alte state europene, Rusia nu ar mai avea nicio șansă, conchide Röpcke pentru BILD.
China ar putea încuraja Rusia să atace NATO pentru a distrage atenția Statelor Unite de la regiunea Indo-Pacifică și a lansa o ofensivă asupra Taiwanului. Este avertismentul transmis de secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un interviu pentru The New York Times. El a sugerat că, într-un astfel de scenariu, liderul chinez Xi Jinping l-ar putea contacta pe președintele rus Vladimir Putin pentru a-i cere să provoace o criză în Europa. Riscul acestui plan crește, iar pentru a-l preveni, NATO trebuie să devină mult mai puternică și să colaboreze strâns cu statele din Indo-Pacific, a subliniat Rutte în interviul oferit pentru The New York Times. În același context, Rutte a remarcat importanța creșterii cheltuielilor militare ale țărilor NATO până la 5% din PIB, așa cum s-a convenit la recentul summit al Alianței de la Haga.
Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord sunt unite printr-o retorică antioccidentală comună, dar realitatea arată că nu formează o alianță solidă, constată într-un alt articol The New York Times, făcând referire la opiniile mai multor analiști politici. Directorul Centrului Carnegie pentru Studiul Rusiei și Eurasiei, Alexandr Gabuev, amintește că, în cazul recentelor atacuri israeliene și americane asupra Iranului, niciuna dintre aceste țări nu a oferit sprijin concret Teheranului, limitându-se la condamnări formale. Aceste regimuri autocratice nu împărtășesc valori comune și evită implicarea directă în conflictele celorlalți, consideră Michael Kimmage, profesor de istorie la Universitatea Catolică a Americii și fost oficial al Departamentului de Stat, autor al unei cărți despre războiul din Ucraina. Potrivit acestuia, singura legătură solidă rămâne pactul militar dintre Rusia și Coreea de Nord, concretizat în livrări de arme și trupe.
Loviturile aeriene israeliene și americane asupra instalațiilor nucleare iraniene au pus în pericol semnificativ programul atomic al Iranului, într-un conflict numit de președintele Donald Trump „războiul de douăsprezece zile”, relatează Spiegel. Regimul de la Teheran se află acum în fața unei dileme majore privind continuarea dezvoltării bombei nucleare, experții intervievați de Spiegel avertizând că Iranul va încerca să o realizeze dacă va avea această posibilitate. În acest context, amenințările lui Trump cu atacuri mai puternice sporesc tensiunile regionale, iar proliferarea nucleară rămâne o preocupare globală, care vizează atât regimuri autoritare, cât și state democratice din Europa, mai spun analiștii citați de Spiegel.
Negocierile indirecte dintre Israel și Hamas, desfășurate duminică la Doha, s-au încheiat fără niciun rezultat, anunță BBC, citând surse palestiniene. Potrivit acestora, delegația israeliană nu avea mandat deplin pentru a încheia un acord, iar pozițiile celor două părți rămân divergente. Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmează să discute cu președintele american Donald Trump la Washington, în speranța de a impulsiona procesul de negociere, remarcă BBC. Între timp, armata israeliană și-a intensificat ofensiva în Gaza, iar numărul victimelor civile continuă să crească, mai scrie serviciul britanic de știri.
Liderii din grupul BRICS al celor 11 mari țări emergente au cerut o încetare imediată a focului în Gaza și retragerea completă a forțelor israeliene, relatează Reuters. Agenția de presă precizează că, în cadrul unui summit desfășurat la Rio de Janeiro, ei au îndemnat la reluarea negocierilor pentru o pace durabilă și necondiționată între Israel și Hamas. În plus, au condamnat atacurile militare împotriva Iranului, lansate începând cu 13 iunie, considerându-le o încălcare a dreptului internațional. Declarația nu menționează explicit Statele Unite ca fiind responsabile pentru aceste lovituri, notează Reuters, amintind că, inițial, grupul BRICS era format din Brazilia, Rusia, India și China, cărora li s-au alăturat ulterior Africa de Sud și apoi alte țări aflate în curs de dezvoltare.
Președintele american Donald Trump a anunțat impunerea unor noi tarife vamale de 10% pentru țările care sprijină politicile antiamericane ale grupului BRICS, relatează The Moscow Times. Publicația atrage atenția că declarația sa a venit în contextul summitului BRICS din Brazilia, unde liderii au condamnat atacurile asupra Iranului și Gaza, fără a menționa direct SUA. The Moscow Times amintește că Trump a amenințat anterior cu tarife de 100% în cazul în care BRICS își creează o monedă alternativă dolarului, afirmând că niciun stat nu ar trebui să încerce să înlocuiască dolarul în comerțul global. Între timp, Rusia și-a temperat poziția, susținând că nu se discută în mod activ crearea unei monede BRICS, notează The Moscow Times.
Uniunea Europeană intenționează să creeze rezerve strategice de minerale esențiale și module pentru repararea cablurilor, ca răspuns la vulnerabilitățile crescânde ale blocului în fața amenințărilor geopolitice, relatează Financial Times. Documentul Comisiei Europene, consultat de ziar, subliniază nevoia de coordonare a stocurilor de alimente, medicamente și combustibil nuclear între statele membre. De asemenea, se accelerează dezvoltarea unor rezerve la nivel european pentru componente critice în domeniul energetic și al apărării, inclusiv pentru refacerea rapidă a infrastructurilor afectate, scrie Financial Times. Comisia va crea o rețea de stocuri și liste actualizate periodic, adaptate regional, pentru a asigura o reacție eficientă la crize, notează aceeași publicație.
AFP își concentrează atenția asupra moțiunii de cenzură înaintate de eurodeputatul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu trei zile înaintea unui vot de neîncredere fără șanse reale de succes, von der Leyen este chemată să răspundă în seara acestei zile criticilor privind lipsa de transparență și centralizarea excesivă a Comisiei Europene, scrie AFP. Agenția de presă subliniază că moțiunea are în centru scandalul „Pfizergate” și acuzații de ingerință în alegerile din România. Deși sprijinit de o parte a extremei drepte, europarlamentarul român Piperea este izolat, iar majoritatea reprezentată de Partidul Popular European rămâne alături de von der Leyen. Dezbaterea oferă însă un moment de clarificare politică între pro-europeni, în special pe fondul tensiunilor legate de influența tot mai mare a liderilor de dreapta în UE, conchide AFP.
