Revista presei internaționale // Rusia răspunde ultimatumului lui Trump cu noi atacuri asupra Ucrainei; Reacții critice la proiectul de buget propus de Comisia Europeană
Presa internațională urmărește cu atenție atacul de amploare lansat de Rusia asupra Ucrainei, considerat un răspuns direct la ultimatumul președintelui american Donald Trump privind încheierea unui acord de pace în termen de 50 de zile. Totodată, publicațiile străine analizează presiunile exercitate de Washington asupra Uniunii Europene pentru majorarea importurilor de gaz american, discuțiile tensionate privind bugetul Rusiei pentru 2026 și planurile UE de sprijin financiar pe termen lung pentru Ucraina. Sunt reflectate și inițiativele diplomatice majore ale liderilor europeni, inclusiv apropierea anglo-germană și eforturile de relansare a axei Paris-Berlin.
Mai multe publicații internaționale comentează demiterea de către parlamentul Ucrainei a premierului Denis Șmîhal, la cererea acestuia, după un mandat record de peste cinci ani. BBC remarcă faptul că Ucraina este o republică parlamentar-prezidențială, dar în realitate puterea se concentrează în jurul președintelui Volodimir Zelenski și al administrației sale. Funcția de premier a devenit în ultimii ani mai degrabă una tehnică, subordonată politic șefului statului, iar numirea viitoarei șefe a guvernului, Iulia Sviridenko, nu va aduce neapărat schimbări majore, întrucât linia politică este decisă de Zelenski, conchide serviciul britanic de presă.
Președintele Donald Trump și-a schimbat brusc poziția față de Rusia, în mare parte din cauza frustrării față de intransigența lui Vladimir Putin, scrie The Telegraph. Potrivit surselor publicației, această schimbare a fost influențată de eforturile unor republicani influenți, în special ale ambasadorului SUA în Ucraina, Keith Kellogg, și ale secretarului de stat Marco Rubio. „Deși Kellogg fusese înlocuit temporar în negocierile cu Moscova de omul de afaceri Steve Witkoff, el a revenit recent în prim-planul diplomației americane. Rubio, un critic vocal al lui Putin, a adoptat un ton mai moderat, dar a avut un rol decisiv în apropierea lui Trump de o linie mai dură. Surse din Congres afirmă că administrația americană a lăsat deliberat Rusia „să meargă prea departe”, pentru a justifica înăsprirea poziției”, explică The Telegraph.
Potrivit analistului Sky News Michael Clarke, atacul masiv al Rusiei asupra Ucrainei este un răspuns la ultimatumul președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu sancțiuni severe dacă nu se ajunge la pace în 50 de zile. În noaptea de marți spre miercuri, armata rusă a lansat 400 de drone Shahed și o rachetă balistică asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Krivoi Rog, Harkov și Vinnița, notează Sky News. Forțele aeriene ucrainene au confirmat lovituri în 12 locații și faptul că 57 de drone au trecut de apărarea antiaeriană, amintește același post de televiziune.
Unii experți intervievați de ABC News se îndoiesc că Statele Unite vor putea aplica eficient tarifele secundare promise împotriva Rusiei și a partenerilor săi, din cauza riscului unui conflict economic cu China. Potrivit analiștilor, termenul de 50 de zile anunțat de Donald Trump corespunde duratei estimate a ofensivei ruse din această vară. Dacă această ofensivă eșuează, Casa Albă speră că Vladimir Putin va fi mai dispus să accepte negocieri, anticipează experții citați de ABC News.
The Moscow Times relatează că bugetul Rusiei pentru 2026 va fi construit sub deviza „cea mai strictă economie”, din cauza scăderii veniturilor din petrol și a epuizării rezervelor. Cheltuielile pentru apărare și securitate vor rămâne prioritare, reprezentând deja 40% din buget, în timp ce unele proiecte naționale și investiții în infrastructură ar putea fi amânate, scrie publicația rusă. În primele șase luni ale anului 2025, deficitul bugetar a crescut semnificativ, iar rezervele lichide ale Fondului Național de Bunăstare s-au redus drastic, conchide The Moscow Times.
Între timp, aliații europeni ai Kievului își concentrează atenția asupra susținerii bugetului Ucrainei, transmit publicațiile internaționale. Potrivit The Kyiv Independent, Comisia Europeană a propus alocarea a 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în noul buget al UE pentru perioada 2028–2034. Publicația precizează că fondurile vor fi gestionate printr-un mecanism special și vor sprijini reconstrucția, reziliența și pregătirea Ucrainei pentru aderarea la UE.
Bugetul total propus al Uniunii este de 1,816 trilioane de euro, iar negocierile, care vor continua până la finalul anului 2027, se anunță deja foarte spinoase, relatează Reuters. Agenția de presă scrie că alocarea a 100 miliarde euro pentru Ucraina a provocat reacții negative din partea unor lideri politici, precum premierul maghiar Viktor Orban. Critici dure au fost vociferate și în privința altor prevederi ale viitorului buget al Uniunii Europene propus de șeful executivului de la Bruxelles, remarcă Reuters. Propunerea e considerată de unele state membre prea costisitoare și inechitabilă. Potrivit agenției de presă, Comisia Europeană a propus un buget ambițios, care include taxe noi pentru companiile mari și crearea unui Fond European pentru Competitivitate de 451 miliarde dolari, destinat apărării, inovației și tranziției către tehnologii curate. Se prevede alocarea a 131 miliarde euro pentru apărare și spațiu, dar și menținerea sprijinului consistent pentru agricultură și coeziune regională. Fermierii vor primi 302 miliarde euro, iar regiunile defavorizate cel puțin 218 miliarde euro, mai scrie Reuters.
Aceeași agenție de presă relatează că statele UE nu au reușit nici miercuri să adopte cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, din cauza opoziției Slovaciei, care a cerut garanții că nu va fi afectată de oprirea importurilor de gaz rusesc începând din 2028. Potrivit Reuters, Slovacia a blocat prin veto votul, după ce ceruse marți amânarea acestuia, iar Malta a exprimat și ea obiecții. Premierul slovac Robert Fico a criticat planul Comisiei Europene și a cerut prelungirea termenului până în 2034, când expiră contractul țării sale cu Gazprom, remarcă agenția de presă. Comisia Europeană a respins solicitarea și insistă asupra reducerii importurilor energetice din Rusia, adaugă Reuters.
Politico relatează despre primele rezultate ale presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra Europei pentru a importa mai mult gaz american, în scopul evitării impunerii unor tarife comerciale dure. Potrivit Politico, una dintre cele mai mari companii energetice din Europa, ENI din Italia, a semnat un contract pe 20 de ani cu o firmă americană pentru achiziția a 2 milioane de tone de gaz natural lichefiat pe an. Acordul vine în contextul în care Trump a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să compenseze deficitul comercial cu SUA prin achiziții masive de energie sau să se pregătească pentru taxe vamale, relevă aceeași publicație. Contractul a fost semnat după o întâlnire între premierul Italiei și președintele american, în timpul căreia Trump a cerut explicit Italiei să crească importurile de gaz lichefiat, scrie Politico. Publicația amintește că principalul negociator european, comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič, a fost trimis la Washington pentru discuții de urgență, în speranța evitării aplicării unei taxe de 30%, anunțate de Trump de la 1 august.
Premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz urmează să semneze pe 17 iulie, la Londra, un acord de cooperare în domeniul apărării, comerțului și migrației, transmite Bloomberg. Agenția de presă subliniază că documentul prevede sprijin reciproc în caz de atac armat și dezvoltarea unei noi rachete cu rază lungă de acțiune. Potrivit Bloomberg, este vorba de cel mai important acord bilateral anglo-german de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Miercurea viitoare, la o săptămână după ce va semna azi un acord de prietenie cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz îl va primi la Berlin pe președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții axate pe cooperarea bilaterală și probleme internaționale de actualitate, informează AFP. Va fi prima vizită a lui Macron la Berlin de la alegerea lui Merz în funcția de cancelar al Germaniei, în luna mai; cei doi lideri urmăresc reînvierea axei franco-germane în Europa, remarcă agenția de presă.
