Revista presei internaționale // O nouă rundă de negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean; Valurile de căldură provoacă scumpirea alimentelor
Presa internațională urmărește cu atenție pregătirea noii runde de negocieri dintre Ucraina și Rusia pentru încetarea focului, programată să aibă loc mâine în Turcia. Publicațiile occidentale reflectă creșterea sprijinului militar și diplomatic pentru Ucraina, pe fondul livrărilor de sisteme Patriot din Germania și al intensificării atacurilor cu drone rusești. Efectele economice ale schimbărilor climatice se numără printre alte teme abordate de presa internațională.
Radio France International informează că Regatul Unit a lansat un apel către aliații Ucrainei pentru o „campanie de 50 de zile”, menită să sporească sprijinul militar și să preseze Moscova să accepte negocieri de pace, înaintea expirării ultimatumului de 50 de zile dat de Donald Trump Rusiei. La reuniunea Grupului de Contact pentru apărarea Ucrainei, Londra și Berlinul au anunțat noi livrări de rachete și muniție, iar Kievul a cerut un sprijin suplimentar de 5 miliarde de euro pentru producția de drone și armament, mai subliniază Radio France Internationale.
Președintele rus Vladimir Putin nu pare afectat de ultimatumul liderului de la Casa Albă, Donald Trump, continuând să considere războiul din Ucraina prioritatea sa principală, scrie The Guardian. Potrivit publicației, Kremlinul regretă deteriorarea relațiilor cu Trump, dar o vede ca pe un risc previzibil, iar reacțiile liderului rus arată că acesta este hotărât să obțină o victorie clară pe câmpul de luptă. Mulți oficiali ruși consideră amenințările lui Donald Trump mai blânde decât se așteptau și văd în ele o oportunitate strategică temporară, conchide The Guardian.
The Moscow Times citează surse de la Kiev și Moscova potrivit cărora mâine, în Turcia, ar urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri între delegațiile Ucrainei și Rusiei pe tema încetării focului. La precedenta întâlnire, desfășurată pe 2 iunie, părțile nu au convenit asupra unui armistițiu, dar au agreat cel mai amplu schimb de prizonieri de la începutul războiului, amintește The Moscow Times.
Potrivit The New York Times, eforturile de oprire a războiului din Ucraina au intrat într-o nouă fază, odată cu disponibilitatea președintelui american Donald Trump de a furniza sisteme antiaeriene Kievului și de a sancționa partenerii comerciali ai Rusiei. Ziarul notează că liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a propus discuții privind un armistițiu, schimburi de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni deportați în Rusia, arătându-se din nou dispus să se întâlnească direct cu președintele rus Vladimir Putin.
Germania va livra Ucrainei cinci sisteme Patriot „cât mai curând posibil”, transmite BBC, citând un anunț făcut de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, la reuniunea virtuală în format „Ramstein”. Planul de livrare va fi stabilit în zilele următoare, iar Germania va contribui cu muniția necesară, precizează serviciul britanic de presă, amintind că Ucraina are nevoie urgentă de sisteme eficiente de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării atacurilor nocturne ale Rusiei.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, citat de Ukrinform, că Statele Unite nu au precizat când vor livra sistemele Patriot care ar urma să înlocuiască echipamentele oferite de Germania Ucrainei. Potrivit presei, șeful executivului de la Berlin a subliniat că schimbul este convenit, dar livrarea din partea SUA nu este încă garantată. Norvegia și-a reafirmat, între timp, disponibilitatea de a finanța o parte din acest sprijin, alăturându-se eforturilor pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, subliniază Ukrinform.
Financial Times informează că Rusia a îmbunătățit eficiența dronelor Shahed prin modificări tactice care le permit să evite mai ușor apărarea antiaeriană ucraineană. Aceeași publicație atrage atenția că, între lunile aprilie și iunie, rata de penetrare a acestor drone a crescut la 15%, față de 5% în trimestrul anterior. Atacurile masive cu drone arată capacitatea Moscovei de a adapta rapid tactici pentru a suprasolicita apărarea Kievului, mai scrie Financial Times.
Statele Unite au transferat recent mai multe bombe nucleare B61-12 din New Mexico pe baza aeriană Lakenheath din Marea Britanie, informează UK Defence Journal. Publicația britanică precizează că aceste arme americane fuseseră retrase complet de la Lakenheath în 2008, dar reîntoarcerea lor marchează o schimbare semnificativă în strategia nucleară a NATO în Europa. Decizia este motivată de deteriorarea relațiilor cu Rusia și accentul tot mai puternic pe descurajare militară, explică UK Defence Journal.
Uniunea Europeană a anunțat că va amâna până la 21 ianuarie 2026 aplicarea noilor restricții privind importul de carburanți produși în țări terțe din petrol rusesc, informează Bloomberg. Agenția de presă precizează că măsura, parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, vizează în special motorina și urmărește blocarea metodelor prin care Rusia ocolea embargoul impus încă din 2023. Potrivit analiștilor intervievați de Bloomberg, amânarea oferă pieței europene de motorină „o gură de aer” înainte ca restricțiile să devină efective.
Reuters scrie că, în paralel, Marea Britanie a actualizat lista sancțiunilor împotriva Rusiei, incluzând două companii din sectorul petrolier și al transporturilor, precum și 135 de nave petroliere din „flota fantomă” a Moscovei, folosită pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Noile măsuri urmăresc să reducă veniturile petroliere care alimentează bugetul militar al Rusiei și să paralizeze operațiunile flotei sale clandestine, notează Reuters.
Companiile rusești întâmpină dificultăți în efectuarea plăților bancare în Oman, după ce Sohar International, una dintre cele mai mari bănci din țară, a început să întârzie transferurile valutare către conturi, transmite Vedomosti. Potrivit publicației ruse, în unele cazuri, fondurile rămân blocate pe conturi corespondente timp de 3–5 zile lucrătoare, iar returnarea banilor poate dura săptămâni, fără explicații clare din partea băncii. Aceste probleme sunt legate de controalele sporite ale băncilor americane corespondente, iar apropierea dintre Muscat și Moscova a atras atenția Washingtonului, spun reprezentanți ai mediului de afaceri, citați de Vedomosti.
Între timp, în nord-vestul Poloniei, a fost descoperit cel mai mare zăcământ de petrol din istoria țării, transmite TVPolska. Potrivit estimărilor inițiale, zăcământul conține 22 de milioane de tone de petrol și 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce va dubla rezervele cunoscute ale Poloniei, subliniază postul de televiziune. Autoritățile de la Varșovia, citate de TVPolska, consideră descoperirea un moment istoric, cu potențial de a întări securitatea energetică a țării.
Pasagerii navelor de croazieră care debarcă pe insulele grecești plătesc, începând cu această săptămână, o taxă suplimentară numită „taxă pentru turism durabil”, stabilită de guvernul elen, transmite Kathimerini. Potrivit sursei, taxa variază în funcție de sezon și insulă, pentru a limita turismul excesiv și a susține infrastructura locală. Plata taxei este responsabilitatea companiilor de croazieră sau agențiilor, iar neplata poate duce la interdicția de a acosta pe insulele grecești, semnalează Kathimerini.
În mai multe orașe europene, salariul mediu net nu acoperă chiria unui apartament cu un dormitor, arată un raport Deutsche Bank, analizat de Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, cele mai mari discrepanțe se înregistrează în Lisabona și Istanbul, unde chiria depășește 100% din venit, iar în Londra, Barcelona și Madrid aceasta reprezintă peste 70% din salariu. În schimb, orașe precum Geneva, Frankfurt sau Viena au un raport chirie/salariu mai echilibrat, sub 40%, detaliază Euronews.
Valurile de căldură și fenomenele meteo extreme provocate de schimbările climatice au dus la creșteri rapide ale prețurilor alimentelor la nivel global, arată datele unui studiu al savanților din Barcelona, la care face referire AFP. Cercetătorii leagă direct zeci de episoade climatice de scumpiri bruște, de la uleiul de măsline din Europa până la orezul din Japonia. Studiul evidențiază vulnerabilitatea tot mai mare a sistemelor alimentare în fața șocurilor de mediu, mai scrie AFP.
