Revista presei internaționale // Negocieri Rusia–Ucraina, speranțe slabe la Istanbul; UE și China, confruntare strategică la Beijing
Presa internațională urmărește îndeaproape o nouă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia, care ar urma să aibă loc la Istanbul. Printre alte teme asupra cărora publicațiile străine își concentrează atenția se numără tensiunile tot mai mari legate de sancțiunile americane împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc, criza umanitară din Gaza, dar și măsurile adoptate în Europa pentru a face față crizei energetice și valurilor de căldură.
Ucraina și Rusia au anunțat o nouă rundă de negocieri la Istanbul, programată pentru această săptămână, însă experții nu se așteaptă la progrese semnificative în privința opririi războiului, relatează BBC. Kievul a confirmat că delegația ucraineană va fi condusă de fostul ministru al apărării, Rustem Umerov, care va urmări, între altele, eliberarea prizonierilor și pregătirea unei întâlniri la nivel de lideri, subliniază serviciul britanic de presă. Moscova va fi reprezentată de consilierul lui Putin, Vladimir Medinski, scrie BBC, amintind că prezența acestuia la negocierile trecute a fost criticată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru inepțiile istorice la care recurge în locul unor discuții serioase despre încheierea războiului. Surse diplomatice din Turcia, citate de BBC, susțin că noua rundă de negocieri ar putea avea loc azi sau mâine.
Administrația de la Washington a lansat o campanie coordonată împotriva principalilor cumpărători de petrol rusesc, amenințând China, India și Brazilia cu tarife de până la 500%, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, ambasadorul SUA la NATO a acuzat China că „subvenționează războiul din Ucraina” și a avertizat că, dacă Rusia nu acceptă un acord de pace până în septembrie, vor fi impuse sancțiuni dure împotriva celor care îi finanțează bugetul prin achiziții de petrol.
Președintele american Donald Trump a transmis un semnal clar de susținere a Ucrainei, declarând că este gata să livreze tehnică militară Kievului, a afirmat ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, într-un interviu pentru BFMTV, la Harkov. El a amintit că, anterior, Trump a avut poziții oscilante, apropiindu-se temporar de Vladimir Putin și criticându-l pe Volodimir Zelenski. Totuși, în prezent, liderul de la Casa Albă „pare să fi ales o tabără”, a spus ministrul francez. Barrot a subliniat că anunțul privind livrările de armament este „cel mai clar semn” că Trump susține Ucraina pentru a obține o pace durabilă.
Donald Trump și-a schimbat radical tonul față de Vladimir Putin, după ce anterior îl lăuda, numindu-l „inteligent” și „genial”, iar acum îl amenință cu tarife de 100% dacă nu acceptă un armistițiu în 50 de zile, scrie The Guardian. Fostul președinte american propune ca SUA să vândă armament aliaților europeni, care apoi să-l transfere Ucrainei, într-un plan estimat la 10 miliarde de dolari, notează ziarul britanic. Sistemele Patriot și rachetele JASSM sunt printre echipamentele menționate, iar experții citați de The Guardian avertizează că această sumă ar putea fi rapid epuizată. Trump nu a garantat că sprijinul va continua după această etapă, subliniază publicația. Rusia, la rândul său, pare să ignore ultimatumul, mizând pe exporturile masive către China și India, conchide The Guardian.
The Moscow Times atrage atenția asupra unui indiciu care ar demonstra că Rusia nu își propune să încheie războiul. Potrivit publicației, familiile multor deținuți se plâng că autoritățile din diferite regiuni ale Rusiei recurg la bătăi sistematice pentru a-i forța să semneze contracte cu Ministerul Apărării, în vederea trimiterii lor pe front. În unele colonii, forțele speciale ruse ar fi intervenit brutal, iar deținuții ar fi fost bătuți până la fracturi sau duși direct pe front, sub amenințarea represaliilor, scrie The Moscow Times. Publicația subliniază că, în paralel, în Duma de Stat a fost depus un proiect de lege care prevede introducerea recrutării militare pe tot parcursul anului, înlocuind campaniile tradiționale de primăvară și toamnă.
În Rusia continuă o serie de arestări, condamnări și morți suspecte, care afectează și cele mai înalte niveluri ale puterii, scrie The Telegraph. Moartea prin sinucidere a fostului ministru al Transporturilor, Roman Starovoit, anchetat pentru deturnare de fonduri, a șocat elita politică, dezvăluie ziarul. Publicația atrage atenția că, în timp ce oficiali de rang înalt sunt condamnați la ani grei de închisoare, tot mai multe „căderi suspecte” ale unora dintre ei de la etajele unor blocuri se transformă în simboluri ale fricii. Nici președintele rus Vladimir Putin, nici premierul Mihail Mișustin nu au reacționat public la aceste cazuri, ceea ce, potrivit unor surse citate de The Telegraph, este un semn alarmant. În cercurile de la Kremlin domnește o atmosferă paranoică, în care supraviețuiesc doar cei mai prudenți, constată ziarul.
După ce Donald Trump a dat un ultimatum de 50 de zile lui Vladimir Putin pentru încetarea războiului din Ucraina, atenția europeană s-a concentrat pe conflictul din Gaza, ignorând amenințarea rusească, avertizează fostul ofițer britanic Hamish de Bretton-Gordon într-un alt articol apărut în The Telegraph. El atrage atenția că Rusia continuă atacurile cu drone aproape în fiecare noapte și cere accelerarea livrărilor de arme către Ucraina pentru a opri avansul militar rus. Expertul recomandă ca NATO să închidă spațiul aerian deasupra orașelor ucrainene pentru a transmite un semnal puternic Kremlinului și avertizează că, dacă războiul nu va fi oprit, Europa va fi cuprinsă de conflict până vara viitoare.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania este pregătită să furnizeze Ucrainei două sisteme de apărare antiaeriană Patriot, cu condiția ca acestea să fie rapid înlocuite, relatează Der Standard. Ziarul scrie că Berlinul cere garanții ferme că sistemele vor fi înlocuite în cel mult opt luni, pentru a nu afecta capacitatea de instruire a Bundeswehr-ului. Germania este dispusă să suporte costurile, alături de Norvegia și o altă țară europeană, notează Der Standard, precizând că guvernul de la Berlin poartă negocieri cu aliații pentru identificarea unor sisteme disponibile în Europa. Nevoia totală a Ucrainei este estimată la cinci astfel de sisteme, adaugă publicația.
Statele Unite poartă negocieri cu mai multe țări pentru transferul unor sisteme de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina, a declarat un oficial american pentru publicația ucraineană Suspilne. Potrivit sursei, este vorba despre acorduri bilaterale distincte, iar discuțiile sunt în desfășurare. Ministerul Apărării de la Washington coordonează aceste eforturi, însă nu există un termen-limită pentru finalizarea înțelegerilor, susțin sursele publicației. Scopul negocierilor este identificarea statelor care pot livra sisteme Patriot către Ucraina, însă numărul țărilor implicate și lista acestora nu au fost dezvăluite, mai scrie Suspilne.
Între timp, Uniunea Europeană a avertizat că „toate opțiunile rămân pe masă” dacă Israelul nu își respectă angajamentele privind accesul umanitar în Gaza, după ce peste 800 de civili au fost uciși în locurile de distribuție a ajutoarelor, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut armatei israeliene să înceteze atacurile asupra civililor, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat că civilii „nu pot fi niciodată ținte” ale atacurilor. Israelul a respins criticile occidentale, calificându-le drept „rupte de realitate”, relevă Reuters.
Politico își focalizează atenția asupra summitului UE–China de la Beijing, programat pentru 24 iulie. Potrivit publicației, evenimentul va avea loc într-un climat tensionat, marcat de dispute comerciale, sancțiuni și divergențe geopolitice, în special privind sprijinul acordat Rusiei. Relațiile dintre cele două părți s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, iar așteptările ca acest summit să relanseze dialogul par iluzorii, comentează Politico. Publicația amintește că Bruxelles-ul acuză Beijingul de lipsă de reciprocitate și de restricționarea accesului la materii prime strategice, în timp ce China avertizează împotriva oricăror alianțe transatlantice care i-ar putea afecta interesele. În lipsa unui comunicat comun, summitul ar putea fi considerat un succes doar dacă Uniunea Europeană reușește măcar să-și facă auzite îngrijorările, scrie Politico, precizând că blocul european își reevaluează poziția față de Beijing, oscilând între diplomație și o atitudine mai fermă.
EFE relatează că parlamentul spaniol a respins un proiect de lege propus de guvernul socialist al premierului Pedro Sanchez pentru prevenirea unor pene majore de curent, precum cea din 28 aprilie. Potrivit agenției spaniole de presă, legea prevedea măsuri de control mai strict al rețelei electrice și facilitarea dezvoltării energiei regenerabile, dar a fost blocată de o alianță între opoziția conservatoare și partidele extremiste. Premierul Sanchez a acuzat opoziția că sabotează soluțiile menite să protejeze consumatorii, notează EFE.
Grecia a interzis munca fizică în aer liber între orele 12:00 și 17:00 în regiunile afectate de caniculă, din cauza temperaturilor care pot ajunge la 44°C, anunță Express. Publicația elenă notează că măsura vizează în special muncitorii din construcții și curierii, iar firmele care încalcă regula riscă amenzi de 2.000 de euro pentru fiecare angajat. Autoritățile recomandă și trecerea la munca de la distanță, în funcție de posibilități, mai scrie Express, amintind că și în Barcelona se caută soluții pentru a proteja locuitorii de valurile extreme de căldură, fiind aplicat un proiect al așa-numitelor „adăposturi climatice”.
