Revista presei internaționale // Negocieri de pace ruso-ucrainene fără progrese notabile; Summit tensionat UE-China pe tema comerțului
Presa internațională acordă o atenție sporită celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene, desfășurate ieri la Istanbul și încheiate fără progrese semnificative privind încetarea focului. Alte subiecte reflectate de publicațiile străine se referă la tensiunile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, la măsurile Curții Internaționale de Justiție privind criza climatică, precum și la adoptarea unei legi dure în Italia pentru omorul săvârșit din ură față de femei.
A treia rundă a negocierilor dintre Rusia și Ucraina, desfășurată la Istanbul, s-a încheiat în mai puțin de 40 de minute, fără progrese notabile privind încetarea focului, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, singurele rezultate concrete se referă la un nou schimb de prizonieri și la armistiții umanitare temporare. Pentru a pune capăt războiului, Kievul a cerut organizarea unei întâlniri între președinții Ucrainei și Rusiei până la sfârșitul lunii august. Însă, potrivit delegației ruse, înaintea unui asemenea eveniment trebuie stabiliți parametrii unui acord general de reglementare, mai scrie BBC.
Decizia Kievului de a subordona procurorului general două instituții anticorupție a provocat primele proteste masive de la începutul războiului, transmite The Moscow Times. Publicația citează diplomați occidentali, potrivit cărora această măsură riscă să afecteze relațiile Ucrainei cu aliații occidentali, încetinind aderarea la UE și livrările de arme. The Moscow Times face referire la reacția comisarului european pentru extindere, Marta Kos, care a numit decizia un „pas înapoi” pentru statul de drept. Ambasadorii țărilor G7 și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” față de raidurile asupra instituțiilor anticorupție. Chiar dacă președintele Zelenski susține că schimbarea este necesară pentru a elimina influența rusă, decizia a stârnit proteste în mai multe orașe ucrainene, iar comunitatea internațională cere menținerea independenței acestor organisme, conchide The Moscow Times.
Comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a declarat pentru The Washington Post că armele defensive promise de președintele american Donald Trump, inclusiv sisteme antiaeriene Patriot și avioane ușoare, nu sunt suficiente pentru a opri ofensiva rusă. El a cerut SUA și Europei să furnizeze Ucrainei rachete balistice cu rază medie și lungă, capabile să lovească infrastructura militară rusă, fără restricții privind distanța. Potrivit lui Sîrski, doar în acest fel Kievul poate reduce capacitatea Rusiei de a produce și lansa rachete și drone.
Reuters scrie că Rusia primește din China motoare pentru drone de atac, care în acte sunt declarate oficial ca echipamente frigorifice, pentru a evita controalele de export. Potrivit agenției de presă, acestea sunt livrate prin companii paravan către uzina „Kupol”, care a semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării pentru producerea a peste 6.000 de drone în 2025. Reuters citează serviciile de informații ucrainene, potrivit cărora dronele sunt folosite în sute de atacuri asupra țintelor civile și militare din interiorul Ucrainei.
Business Insider scrie că Rusia cheltuiește sume record pentru războiul din Ucraina, dar sancțiunile occidentale îi subminează capacitatea de modernizare militară. Într-un interviu acordat publicației, analistul Mathieu Boulègue de la Chatham House afirmă că Moscova va aloca anul acesta 6,3% din PIB pentru apărare, însă complexul militar-industrial suferă o degradare tehnologică accelerată. Din cauza lipsei importurilor critice, industria rusă recurge la componente inferioare, afectând calitatea armamentului și blocând inovația. Pe termen scurt, armata rusă poate produce echipamente suficient de eficiente pentru a rămâne o amenințare, dar pe termen lung capacitatea sa de a concura cu marile puteri va scădea. În plus, el precizează că economia Rusiei începe deja să resimtă povara financiară a efortului de război, cu inflație în creștere și scăderea puterii de cumpărare.
Bloomberg informează că, în contextul presiunilor exercitate de SUA și UE, compania indiană Reliance Industries, principalul cumpărător de petrol rusesc, a început să-și diversifice sursele de aprovizionare. Agenția de presă amintește că Washingtonul amenință cu tarife de 100% pentru importurile de petrol rusesc, iar Bruxelles-ul încearcă să blocheze accesul produselor rafinate din Rusia. În acest context, compania indiană analizează reducerea legăturilor cu Rosneft – principala companie petrolieră din Rusia, care aparține statului, mai scrie Bloomberg.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg Television că există potențial pentru o „mare și frumoasă resetare” în relațiile comerciale cu China. El a anunțat că urmează să se întâlnească la Stockholm cu oficiali chinezi pentru o nouă rundă de negocieri, subliniind că Beijingul ar trebui să devină o economie mai orientată spre consum. Bessent a menționat și alte subiecte sensibile, precum achizițiile Chinei de petrol din Rusia și Iran, dar și chestiuni de securitate.
UE și SUA sunt aproape de un acord comercial care prevede taxe vamale de 15% asupra bunurilor europene, similar cu cel semnat recent de președintele Donald Trump cu Japonia, relatează Financial Times. Potrivit publicației, ambele părți ar fi dispuse să renunțe la taxe pentru anumite produse, precum aeronave, băuturi spirtoase și dispozitive medicale. Comisia Europeană pregătește însă un pachet de taxe vamale de 30%, în valoare de 93 de miliarde de euro, dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august, concretizează Financial Times.
Într-un alt articol, Financial Times își focalizează atenția asupra summitului UE–China, programat azi la Beijing. Ziarul subliniază că, în ajunul evenimentului, China a criticat dur Uniunea Europeană pentru sancțiunile impuse unor bănci chineze, complicând climatul negocierilor. Potrivit publicației, ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, i-a transmis comisarului european Maroš Šefčovič un protest oficial față de aceste măsuri. Financial Times amintește că Bruxelles-ul acuză China că sprijină indirect efortul de război al Rusiei prin exporturi de produse cu dublă utilizare – acuzație respinsă de Beijing.
Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ în care subliniază că schimbările climatice reprezintă o amenințare urgentă și existențială, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, în acest context, statele bogate trebuie să respecte angajamentele internaționale de reducere a emisiilor de carbon, altfel riscând să plătească despăgubiri statelor afectate. Deși avizul nu este obligatoriu, experții citați de AFP consideră că acesta va influența semnificativ acțiunile climatice globale și va întări cadrul juridic pentru responsabilizarea statelor în viitoarele litigii de mediu.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a avertizat că nivelul apei în rezervoarele care alimentează Atena a scăzut cu peste 50% față de 2022, din cauza secetei și a schimbărilor climatice, transmite Ekathimerini. Grecia se confruntă cu un risc ridicat de penurie de apă, înregistrând ierni și veri record de calde, iar în unele regiuni nu a plouat luni întregi, subliniază publicația elenă. Guvernul grec pregătește un plan amplu de gestionare a apei, ce include desalinizarea, reciclarea și fuziunea furnizorilor locali de apă, remarcă Ekathimerini. Peste 1.200 de proiecte sunt în desfășurare, inclusiv pentru reducerea pierderilor de apă potabilă, care se pierde în prezent din cauza țevilor sparte și a furtului, mai scrie publicația greacă.
Senatul italian a aprobat în unanimitate un proiect de lege care definește omorul din ură față de femei ca infracțiune, pedepsită cu închisoarea pe viață, transmite agenția de presă ANSA. Potrivit sursei, legea introduce și condiții stricte în închisoare pentru cei care săvârșesc asemenea infracțiuni. În 2024, Italia a înregistrat 113 cazuri de omor din ură față de femei, majoritatea în context familial sau emoțional, mai scrie ANSA.
