Revista presei internaționale // Războiul adâncește criza economiei ruse; UE cere Chinei să pună presiune pe Moscova
Războiul din Ucraina și implicațiile sale economice și geopolitice continuă să domine atenția presei internaționale, de la deciziile Pentagonului până la eforturile diplomatice ale UE în China. Publicații străine semnalează, totodată, efectele negative ale războiului asupra pieței muncii din Rusia și asupra industriei auto europene. Unele agenții de presă scot în evidență un caz excepțional descoperit în India, unde autoritățile au închis o ambasadă falsă care opera de ani de zile și promitea locuri de muncă în străinătate în schimbul unor sume de bani.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către Ucraina a două pachete de armament în valoare totală de 330 de milioane de dolari, relatează The Kyiv Independent. Publicația precizează că primul pachet, de 180 de milioane, vizează întărirea apărării antiaeriene, iar al doilea, de 150 de milioane, modernizarea obuzierelor autopropulsate M109. Pentagonul a subliniat că tranzacția este în interesul SUA și contribuie la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei în fața agresiunii ruse, mai scrie The Kyiv Independent.
Războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin a provocat în Rusia un deficit de forță de muncă estimat la peste 2,4 milioane de persoane, transmite The Moscow Times. Publicația face referire la datele prezentate de președintele Uniunii Industriale din Rusia, Aleksandr Șohin, care propune atragerea suplimentară de migranți pentru a suplini deficitul forței de muncă. Potrivit oficialului, problema nu va fi rezolvată până în 2030. The Moscow Times subliniază că lipsa muncitorilor este accentuată de mobilizările masive pentru războiul din Ucraina. Estimările arată că până la 1,1 milioane de ruși au părăsit țara pentru a evita recrutarea, notează publicația.
Fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, afirmă că în 2026 Rusia va fi nevoită să ia o decizie crucială care va influența cursul războiului. Într-un interviu pentru LB Live, el a spus că pierderile sunt critice de ambele părți, iar Kremlinul se confruntă cu probleme demografice grave. Zalujnîi susține că o mobilizare masivă în marile orașe ruse ar fi inacceptabilă din punct de vedere politic pentru Kremlin, deoarece ar lovi economia Moscovei. El consideră că o viitoare mobilizare nu va ajuta Rusia să schimbe situația de pe câmpul de luptă, deoarece rezultatul conflictelor militare depinde tot mai mult de tehnologie și mai puțin de resurse umane.
The New York Times atrage atenția asupra dependenței din ce în ce mai mari a Rusiei de China. Publicația subliniază că, după invazia în Ucraina, Rusia a pierdut accesul la majoritatea piețelor europene, iar China menține economia rusă pe linia de plutire. Oricum, relația economică dintre cele două țări este dezechilibrată, scrie The New York Times. Publicația precizează că, de la începutul războiului, exporturile chineze către Rusia au crescut cu 71%. De cealaltă parte, Moscova exportă materii prime, iar Beijingul controlează procesarea și furnizează bunuri industriale. Rusia a devenit un satelit economic al Chinei, care îi asigură produse esențiale, de la electronice la automobile, conchide The New York Times.
Președintele chinez Xi Jinping a refuzat să participe la summitul Uniunea Europeană-China de la Bruxelles, cu toate că acesta marca 50 de ani de relații bilaterale, relatează The Telegraph. Ziarul scrie că întâlnirea a fost redusă la un singur format de lucru, desfășurat la Beijing, în contextul tensiunilor tot mai mari legate de comerț, sancțiuni și războiul din Ucraina. Xi le-a transmis liderilor europeni că Uniunea Europeană trebuie să facă „alegerea strategică corectă”, dar și-a demonstrat deja sprijinul pentru Rusia, notează The Telegraph. Publicația amintește că Uniunea Europeană a acuzat China că sprijină indirect economia de război a Moscovei, prin furnizarea de tehnologii critice cu dublă utilizare. Potrivit estimărilor americane, China asigură peste 80% din materialele esențiale de care Rusia are nevoie pentru a-și continua invazia, adaugă The Telegraph.
Liderii Uniunii Europene i-au cerut ieri, la Beijing, președintelui chinez Xi Jinping să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Politico. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au declarat, citați de aceeași publicație, că relațiile bilaterale au ajuns într-un punct de cotitură, inclusiv din cauza dezechilibrelor economice. La rândul său, Xi Jinping a recunoscut că relațiile bilaterale se află într-o etapă critică, pledând pentru cooperare și stabilitate globală, dar a lăsat fără răspuns întrebarea legată de presiunile pe care le-ar putea exercita asupra Rusiei, remarcă Politico.
În fața concurenței chineze pierd teren constructorii auto europeni, informează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, vânzările de mașini noi în Europa au scăzut în iunie cu 5,1%, fiind vorba de cea mai mare scădere din ultimele zece luni. Deși cererea pentru vehicule electrice rămâne în creștere, ritmul a fost cel mai lent din acest an, notează Bloomberg. Constructorii auto europeni, și mai ales cei germani, precum Volkswagen, BMW și Mercedes, cer măsuri pentru stimularea vânzărilor. În Germania, care e și cea mai mare piață auto din regiune, înmatriculările au scăzut în iunie cu 14%, mai scrie Bloomberg.
Franța va recunoaște statul Palestina în septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, a anunțat, citat de AFP, președintele Emmanuel Macron. Decizia are loc în contextul eforturilor diplomatice de relansare a soluției cu două state, susținută de o conferință internațională coprezidată de Franța și Arabia Saudită, remarcă agenția de presă. AFP subliniază că anunțul a fost criticat dur de Israel, care consideră că recunoașterea statului palestinian recompensează terorismul. În schimb, Hamas a salutat inițiativa și a îndemnat și alte state să urmeze exemplul Franței, notează AFP.
Statele Unite își retrag delegația de la negocierile din Qatar privind încetarea focului în Gaza și acuză Hamas de lipsă de bună-credință, relatează Financial Times. Reprezentantul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, a anunțat, citat de același ziar, că Washingtonul va analiza alte opțiuni pentru eliberarea ostaticilor israelieni și pentru stabilizarea situației din Gaza. El a declarat că Hamas a acționat „egoist” și că Statele Unite rămân hotărâte să obțină o încetare a ostilităților. Associated Press scrie că negocierile s-au blocat din cauza divergențelor majore dintre Hamas și Israel privind condițiile de încheiere a războiului.
BBC și trei dintre cele mai mari agenții de presă internaționale – AFP, AP și Reuters – au transmis un apel comun privind situația dramatică a jurnaliștilor din Gaza. Potrivit declarației, reporterii locali care relatează conflictul riscă să moară de foame și trăiesc în aceleași condiții cumplite ca și victimele despre care scriu. Accesul presei străine în Fâșia Gaza este blocat de Israel, astfel că organizațiile internaționale se bazează pe corespondenții locali, remarcă BBC. Semnatarii subliniază că acești jurnaliști au fost „ochii și urechile lumii” în mijlocul războiului.
În fine, agenția australiană de presă ABC scoate în evidență un caz ieșit din comun, legat de existența unei ambasade false în nordul Indiei, descoperită de poliție. Ambasada falsă funcționa de ani de zile, remarcă ABC, precizând că poliția a arestat un bărbat ce pretindea că reprezintă patru micronațiuni. Agenția de presă notează că bărbatul este acuzat că promitea locuri de muncă în străinătate în schimbul unor sume de bani și că folosea sediul pentru transferuri ilegale de bani. Poliția a confiscat pașapoarte false, documente și valută, descoperind și mașini cu plăcuțe diplomatice contrafăcute. Presa indiană a numit afacerea un „Disneyland diplomatic”.
