Revista presei internaționale // SUA și UE încheie un nou acord comercial; Prognoze pesimiste privind încetarea războiului ruso-ucrainean
Publicațiile străine își concentrează atenția asupra negocierilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, care au dus la încheierea unui nou acord comercial bilateral. Presa internațională mai relatează despre epurările politice din Rusia, redeschiderea dezbaterii privind neutralitatea Austriei, dar și despre posibila retragere a trupelor americane din Europa. Incendiile masive de vegetație care afectează țări din sudul Europei reprezintă un alt subiect de rezonanță abordat de presa străină.
Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial după negocierile din Scoția, purtate între președintele american Donald Trump și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, în baza înțelegerii, SUA vor aplica un tarif general de 15% pentru toate bunurile europene, față de o taxă de 30% avansată anterior de liderul de la Casa Albă. În schimb, UE s-a angajat să investească și să achiziționeze din Statele Unite energie în valoare de sute de miliarde de dolari, mai scrie BBC, precizând că liderii europeni au salutat cu prudență acordul, subliniind că detaliile urmează să fie analizate.
Prognoze sumbre din partea trimisului special al Casei Albe, Steve Witkoff, care a declarat la Fox News că pacea în Ucraina trebuie obținută până la finalul mandatului președintelui Donald Trump. Steve Witkoff s-a arătat încrezător că, în această perioadă, administrația de la Washington va reuși, în cele din urmă, să încheie un acord de pace cu Rusia. Fox News amintește că anterior Donald Trump se arătase frustrat de blocajul negocierilor de pace cu Rusia, iar secretarul american de stat Marco Rubio estimase încheierea unui acord de pace în doi ani, cu condiția ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO.
Rusia și-a epuizat în mare parte stocurile de armament sovietic, iar livrările din depozitele militare au revenit la nivelurile de dinainte de invazia în Ucraina, scrie Financial Times. Ziarul face referire la un studiu al Școlii de Economie din Kiev, care arată că Moscova devine tot mai dependentă de furnizori externi, în ciuda faptului că încearcă să reconstituie rezervele și să repare echipamentele vechi. Totuși, experții avertizează că această scădere nu înseamnă neapărat o pierdere a capacității de luptă, mai scrie Financial Times.
The New York Times dezvăluie că autoritățile ruse folosesc acuzațiile de corupție pentru a elimina oficialii considerați responsabili de eșecurile militare în regiunile de frontieră cu Ucraina. Dosare de corupție au fost deschise împotriva liderilor din trei dintre cele cinci regiuni apropiate de graniță, după atacurile ucrainene transfrontaliere, subliniază ziarul american. Kremlinul evită să recunoască public eșecurile militare, folosind aceste acuzații pentru a calma opinia publică fără să admită greșelile conducerii centrale, adaugă The New York Times.
Un avion NATO de tip AWACS survolează Europa de Est, la altitudinea de 9.000 de metri, pentru a monitoriza în timp real activitatea militară din zona Mării Baltice, cu accent pe exclava rusă Kaliningrad, relatează Business Insider. Echipajul, format din ofițeri americani, olandezi și polonezi, participă la operațiunea Baltic Sentry, menită să supravegheze infrastructura subacvatică după mai multe acte de sabotaj, scrie ziarul. Aeronava este un Boeing 707 modificat, dotat cu radar capabil să detecteze ținte aflate la peste 500 km distanță, detaliază Business Insider.
Ministrul de Externe al Austriei, Beate Meinl-Reisinger, s-a declarat deschisă unei dezbateri publice privind eventuala aderare a țării la NATO, relatează Middle East North Africa Financial Network. Șefa diplomației de la Viena a subliniat, citată de agenția de presă, că, în contextul politicii tot mai agresive a Rusiei, statutul de neutralitate al țării, înscris în Constituție din 1955, nu mai garantează suficient securitatea națională.
Statele Unite iau în calcul reducerea cu până la 30% a prezenței militare în Europa, potrivit unui amplu audit global al Pentagonului, la care face referire Politico. Publicația precizează că regruparea trupelor americane are legătură cu accentul tot mai puternic pus de administrația de la Washington pe regiunea Indo-Pacific și cu presiunile de a diminua cheltuielile externe. Germania, care găzduiește în jur de 35.000 de soldați americani, ar putea fi afectată semnificativ, deși experții citați de Politico subliniază că aceste baze rămân esențiale pentru proiecția de forță a Washingtonului în Orientul Mijlociu și Africa.
Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea numărului de vize acordate rușilor și intensificarea turismului în Uniunea Europeană sunt considerate îngrijorătoare de oficiali ucraineni și activiști occidentali, scrie The Telegraph. Ambasadorul Ucrainei la UE avertizează, citat de publicație, că mulți ruși susțin războiul și percep conflictul ca fiind împotriva Occidentului. Celebrul om de afaceri William Browder cere Franței, Italiei și Spaniei să nu mai acorde vize rușilor care nu se declară deschis împotriva regimului Putin, scrie The Telegraph. Ziarul amintește că William Browder este un om de afaceri și activist politic american, naturalizat britanic, cunoscut mai ales pentru activitatea sa împotriva corupției din Rusia și pentru inițierea Legii Magnitsky, adoptată în SUA și ulterior în alte țări.
Reuters transmite că forțele armate israeliene au anunțat, duminică, o pauză a operațiunilor militare în trei zone din Fâșia Gaza, pentru a reduce criza umanitară. Au fost stabilite și rute sigure pentru transportul ajutoarelor, precizează agenția de presă, amintind că decizia a fost luată după presiuni internaționale și avertismente privind extinderea foametei. Sâmbătă, în coordonare cu organizații internaționale, Israelul a început să parașuteze loturi de ajutoare care conțineau făină, zahăr și conserve, mai scrie Reuters. Aceeași agenție notează că operațiunile umanitare continuă prin coridoare speciale promise pentru convoaiele ONU.
AFP scrie că, duminică, zeci de persoane aflate pe plajele insulei italiene Sardinia au fost nevoite să fugă cu barca din cauza unui incendiu masiv de vegetație, care a blocat rutele de evacuare, iar vânturile puternice au îngreunat intervenția pompierilor. Potrivit agenției de presă, Italia se confruntă cu valuri de căldură și incendii, în special în regiunile sudice, dar situația este gravă și în alte țări din bazinul Mediteranei. În Grecia, pompierii luptau, duminică, cu flăcările pe mai multe fronturi, iar autoritățile au evacuat localnici din zonele afectate, scrie AFP. Aceeași agenție notează că, în Turcia, peste 3.600 de persoane au fost evacuate din cauza incendiilor care continuau să se extindă în unele provincii nordice. Meteorologii speră la calmarea vânturilor, dar avertizează că situația rămâne „îngrijorătoare” în anumite zone turistice, conchide AFP.
