Revista presei internaționale // Trump anunță discuții productive cu Rusia pe tema încetării focului în Ucraina; Președinții SUA și Rusiei s-ar putea întâlni săptămâna viitoare
Publicațiile și agențiile internaționale de presă își concentrează atenția asupra deciziei pe care urmează să o ia mâine președintele american Donald Trump, care a impus un termen-limită Moscovei pentru acceptarea unui acord de încetare a focului în Ucraina. Un alt subiect abordat de presa străină se referă la restricțiile sanitare stricte impuse de China din cauza unei epidemii de febră transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați. Seria recordurilor de căldură, cu temperaturi medii globale mai scăzute în acest an, este o altă temă abordată de presa internațională.
Mai multe publicații americane relatează că săptămâna viitoare ar putea avea loc o întâlnire între președintele Statelor Unite, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, urmată de o reuniune trilaterală cu liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Potrivit Fox News, în timpul întrevederii de ieri cu emisarul american Steve Witkoff la Moscova, Putin și-a exprimat personal dorința de a discuta cu Trump. Casa Albă a confirmat, citată de aceeași sursă, că negocierile pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean au fost mai productive decât se aștepta, iar Trump le-a declarat jurnaliștilor că există „șanse bune” ca întâlnirea să aibă loc în curând. Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat, însă, la Fox Business că mai trebuie depășite „numeroase obstacole diplomatice”. El a precizat că echipa lui Trump a început deja pregătirile, iar discuțiile despre locația summitului sunt în desfășurare.
The New York Times a dezvăluit, la rândul său, că planul întâlnirilor a fost discutat și cu liderii europeni, inclusiv cu premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit ziarului american, reuniunile ar putea avea loc în cel mult două săptămâni, iar Turcia a fost propusă drept posibilă gazdă. Într-un discurs televizat, Zelenski a declarat că Rusia pare acum mai dispusă la o încetare a focului.
Potrivit presei ruse de stat, întâlnirea dintre Vladimir Putin și emisarul american Steve Witkoff a durat aproximativ trei ore și a avut loc după ce președintele Donald Trump a impus un termen-limită Moscovei pentru acceptarea unui acord de încetare a focului. În caz contrar, SUA ar putea introduce sancțiuni secundare severe, inclusiv un tarif de 100% pentru țările care continuă să cumpere petrol rusesc, informează CNN. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri, citat de aceeași sursă, că noile sancțiuni ar putea fi aplicate începând de vineri. Veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ un sfert din bugetul Rusiei, iar publicațiile occidentale estimează că pierderea clienților ar putea afecta capacitatea Kremlinului de a finanța războiul din Ucraina.
Într-un alt articol, CNN scrie că Vladimir Putin ar putea folosi din nou tactici diplomatice pentru a tergiversa negocierile de pace. Deși președintele american vorbește despre o „probabilitate foarte mare” de a opri războiul din Ucraina, scepticismul la Washington rămâne puternic, mai ales după atacurile recente ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, spun experții intervievați de CNN. Aceștia avertizează că Putin ar putea face concesii simbolice, precum oprirea bombardamentelor, pentru a-și consolida pozițiile în estul Ucrainei. Totodată, există temeri că Rusia va încerca să-l convingă pe Trump să accepte o înțelegere care să legitimeze ocupația teritoriilor ucrainene și să blocheze aderarea Kievului la NATO. Ucraina, precizează CNN, va trata la rândul său cu prudență orice revenire la un plan de pace care reflectă cerințele Moscovei.
Reuters amintește că India și China sunt principalii cumpărători de petrol rusesc, iar Donald Trump a impus deja tarife suplimentare de 25% pentru importurile din India, avertizând că aceste măsuri ar putea fi extinse și asupra altor țări. Potrivit Reuters, Ministerul de Externe al Indiei a criticat dur decizia SUA de a impune tarife suplimentare asupra importurilor indiene, considerând măsurile „nefondate”. India promite să ia „toate măsurile necesare pentru a-și proteja interesele naționale”, fără a preciza însă la ce anume se referă, mai scrie Reuters.
Unian scoate în evidență o declarație emisă după discuțiile dintre ministrul chinez de Externe, Wang Yi, și consilierul președintelui brazilian, Celso Amorim. Conform declarației la care face referire publicația ucraineană, Ministerul de Externe al Chinei susține că procesul de soluționare a crizei din Ucraina a ajuns într-un punct critic. Oficialii au discutat despre războiul dintre Rusia și Ucraina și au salutat rolul pozitiv al planului comun în șase puncte, propus de China și Brazilia, notează Unian. Inițiativa, sprijinită de mai multe țări din Sudul Global, ar fi contribuit la promovarea dialogului, se spune în declarația citată de Unian. Aceeași sursă subliniază că Beijingul afirmă că Rusia și Ucraina „au făcut un pas important” prin reluarea negocierilor și îndeamnă la continuarea eforturilor diplomatice.
În timp ce administrația Trump încearcă să oprească războiul din Ucraina, China alimentează conflictul din umbră, notează pentru The Telegraph fosta analistă a Pentagonului, Rebecca Koffler. Potrivit sursei, Beijingul nu dorește încheierea războiului, ci, dimpotrivă – îl prelungește deliberat, sprijinind Rusia cu tehnologii critice, inclusiv cu drone și echipamente optice. China ar fi construit în secret o fabrică de drone de atac împreună cu grupul rus Almaz-Antei și importă masiv petrol și gaze din Rusia, ocolind sancțiunile occidentale. Experții consideră că scopul real al Chinei este slăbirea simultană a SUA și Rusiei, reducând capacitatea Washingtonului de a apăra Taiwanul. Inițiativa de pace a lui Trump este astfel subminată, în timp ce China și Rusia își consolidează cooperarea militară în regiunea Indo-Pacifică, susțin analiștii intervievați de The Telegraph.
Pe fondul amenințărilor americane, The Moscow Times face referire la anunțul Băncii Centrale a Rusiei, care avertizează că economia țării ar putea ajunge în stagnare totală până la sfârșitul anului. Potrivit experților intervievați de publicația rusă, creșterea economică a țării încetinește vizibil, iar efectele războiului, sancțiunilor occidentale și ale dobânzilor ridicate afectează tot mai grav sectoare-cheie ale economiei. Ritmul susținut anterior de autoritățile ruse prin cheltuieli militare nu mai reușește să compenseze aceste pierderi, constată analiștii citați de The Moscow Times.
Addis Insight relatează că Ethiopian Airlines a refuzat să furnizeze avioane de pasageri Rusiei prin închiriere. Deși autoritatea de aviație civilă din Etiopia a confirmat discuții cu o delegație rusă, compania aeriană a negat că ar fi avut loc negocieri oficiale, scrie publicația. Directorul Ethiopian Airlines, Mesfin Tasew, a explicat, citat de aceeași sursă, că flota sa este necesară pentru extinderea propriei activități și a invocat riscurile legate de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. El a subliniat că firma are legături comerciale strânse cu SUA, ceea ce face imposibilă o colaborare cu Moscova. În paralel, presa rusă propune transformarea avioanelor Tu-214 și MS-21 în platforme militare capabile să lanseze rachete de croazieră.
Bloomberg își concentrează, între timp, atenția asupra unei noi epidemii izbucnite în China. Conform surselor agenției de presă, autoritățile din provincia chineză Guangdong au reintrodus restricții sanitare stricte din cauza unei epidemii de febră transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați. Potrivit aceleiași surse, epicentrul focarului este orașul Foshan, unde, în ultima lună, au fost raportate peste 7.000 de cazuri. Agenția americană de presă scrie că măsurile amintesc de perioada pandemiei de COVID-19: testări în masă, monitorizarea deplasărilor, dezinfectarea cartierelor și controlul vânzărilor de medicamente. Bloomberg notează că, pe rețelele sociale chineze, reacțiile variază între neliniște și ironie, mulți vorbind despre un „déjà vu” al supravegherii excesive. Experții în sănătate publică, citați de Bloomberg, avertizează că eforturile ar trebui direcționate spre combaterea țânțarilor, nu spre aplicarea metodelor folosite în lupta cu coronavirusul.
Vara anului 2025 a întrerupt seria recordurilor de căldură, cu temperaturi medii globale mai scăzute în perioada mai–iulie față de ultimii doi ani, transmite BBC. Centrul Copernicus pentru Schimbări Climatice, citat de serviciul britanic de presă, a anunțat că luna iulie a fost cu 1,25°C mai caldă decât nivelul preindustrial, dar rămâne totuși a treia cea mai călduroasă lună iulie înregistrată vreodată. BBC notează că, deși scăderea pare încurajatoare, oamenii de știință avertizează că încălzirea globală nu s-a oprit. Directorul centrului Copernicus, Carlo Buontempo, a declarat pentru BBC că fenomenele extreme, precum canicula și inundațiile, continuă să afecteze mai multe regiuni ale lumii. Astfel, în Turcia a fost doborât un nou record național, cu 50,5°C, în timp ce în Rusia, India și Antarctica temperaturile au fost neobișnuit de scăzute pentru această perioadă.
