Revista presei internaționale // La întâlnirea cu Trump, Putin nu va face concesii pentru încheierea păcii; Rusia încalcă angajamentele față de Iran
Presa internațională urmărește cu atenție evoluțiile legate de negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean înaintea unei întâlniri directe între președinții Statelor Unite și Rusiei, programată la sfârșitul acestei săptămâni în Alaska. Mai multe publicații scriu despre valurile de căldură care intensifică incendiile de vegetație din Europa. Totodată, agențiile internaționale de presă relatează că Japonia este zguduită de moartea a doi boxeri tineri, răniți în lupte din cadrul aceleiași gale, ceea ce a determinat autoritățile să reducă durata meciurilor oficiale.
The Washington Post scrie, citând surse apropiate negocierilor de pace, că președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la teritoriile ocupate din regiunile Zaporojie și Herson în schimbul retragerii trupelor ucrainene din Donbas, ci este dispus doar la un armistițiu temporar. Potrivit publicației, aceste teritorii asigură Rusiei un „pod terestru” spre peninsula Crimeea, iar interpretarea greșită a propunerii Kremlinului de către emisarul american Steve Witkoff a alimentat speculații privind o posibilă retragere. Ziarul american notează că Putin ar putea renunța la pretențiile teritoriale asupra altor regiuni ucrainene, dar în schimb ar cere recunoașterea de către SUA a teritoriilor deja anexate. Referindu-se la întâlnirea Trump–Putin programată pe 15 august, în Alaska, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat, citat de aceeași publicație, că nu va accepta niciun acord care implică cedarea de teritorii.
Liderii europeni au declarat că viitorul Ucrainei nu poate fi negociat fără participarea sa și au respins ideea concesiilor teritoriale în schimbul unui acord de pace, relatează BBC. Serviciul britanic de presă notează că aliații europeni cer garanții ferme de securitate, inclusiv o posibilă aderare a Ucrainei la NATO, pentru orice eventual compromis teritorial.
Capitale europene sunt îngrijorate că Vladimir Putin va obține tot ce dorește în Ucraina în urma întâlnirii cu Donald Trump, iar Europa va fi exclusă din orice negocieri. Potrivit CNN, diplomații europeni simt că rolul lor va fi marginalizat, iar capturarea teritoriilor nu pare să conteze pentru administrația americană, ceea ce îi neliniștește profund. Administrația Trump a schimbat de mai multe ori declarațiile privind condițiile puse de Putin pentru încetarea focului, însă toate variantele indică cererea retragerii trupelor ucrainene din toate zonele Donbasului controlate de acestea, notează CNN. Potrivit postului american de televiziune, nu e clar dacă Putin va insista și asupra controlului regiunilor Herson și Zaporojie, dacă va accepta înghețarea fronturilor actuale sau dacă va cere recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei. Europa consideră că încetarea focului trebuie să fie condiția prealabilă oricăror negocieri teritoriale, mai scrie CNN.
The Times susține că, deși Europa rămâne fermă în sprijinul diplomatic pentru Ucraina, ea nu dispune de forța necesară pentru a susține Kievul în negocieri sau pentru a asigura respectarea armistițiului. Publicația mai notează că situația este marcată de furie, fluctuații politice și o dorință ascunsă a lui Trump de a obține Premiul Nobel pentru Pace. În consecință, Europa riscă să rămână doar un spectator în deciziile care vor modela viitorul Ucrainei, avertizează The Times.
Financial Times relatează că liderii europeni cer Washingtonului să intensifice sancțiunile împotriva Moscovei pentru a influența rezultatul întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care ar putea decide soarta Ucrainei și securitatea pe termen lung a Europei. Ei susțin, citați de aceeași sursă, că orice acord de încetare a focului trebuie să fie însoțit de sancțiuni dure în caz de încălcare a acestuia de către Rusia, pentru a împiedica beneficii economice înainte de o eventuală reluare a conflictului. Europa propune folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei și cere garanții solide de securitate, inclusiv sprijin necondiționat pentru forțele ucrainene, subliniază Financial Times.
The Sunday Times scrie că aliații occidentali ai Kievului vor să evite trimiterea de trupe în Ucraina după război, preferând să sprijine capacitatea de apărare a armatei ucrainene în locul unor misiuni de menținere a păcii. Ziarul subliniază că planurile aliaților vizează consolidarea apărării antiaeriene, a producției interne de rachete cu rază lungă și a pregătirii militare, în timp ce propunerile Franței și Marii Britanii pentru un contingent de 50.000 de militari au fost blocate de lipsa garanțiilor din partea SUA și de opoziția Rusiei. În lipsa unui acord, rolul de monitorizare ar putea reveni ONU sau unor state neutre precum India și Brazilia, scrie publicația. Londra și Paris speră totuși la sprijinul american pentru supravegherea liniei de contact, chiar dacă președintele american Donald Trump nu ar oferi garanții scrise, conchide The Sunday Times.
Caliber scrie că Azerbaidjanul ar putea ridica embargoul asupra livrărilor de arme către Kiev dacă Rusia va continua atacurile asupra infrastructurii energetice azere din Ucraina. Pe 10 august, Volodimir Zelenski și Ilham Aliev au condamnat bombardamentele rusești împotriva companiei azere SOCAR din regiunea Odesa, relevă ziarul. Publicația notează că în ultima săptămână două atacuri cu drone ale rușilor au vizat conducte și stații azere de comprimare a gazului, parte a rutelor care asigură independența energetică a Kievului și partenerilor europeni. Până acum, Azerbaidjanul nu a furnizat armament Ucrainei, dar a acordat peste 40 de milioane de dolari ajutor umanitar, inclusiv pentru reconstrucția orașului Irpin, amintește Caliber.
Reuters transmite că Iranul a amenințat că va bloca coridorul numit „Drumul lui Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, care ar urma să lege Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan prin sudul Armeniei, conform acordului de pace semnat la Casa Albă. Deși susține acordul de pace între Armenia și Azerbaidjan, Iranul avertizează că vrea să prevină intervențiile străine care ar putea destabiliza regiunea, scrie Reuters. Analiștii intervievați de agenția de presă consideră că Iranul nu dispune de forța militară necesară pentru a bloca coridorul și riscă represalii din partea Azerbaidjanului și Turciei. Rusia și-a exprimat nemulțumirea față de excluderea sa din proiect și susține soluții regionale cu sprijinul său, al Iranului și Turciei, criticând medierea occidentală, relevă Reuters.
Iranul este dezamăgit că, deși a permis Rusiei să producă drone Shahed-136 pe teritoriul său, majoritatea producției are loc acum în Rusia, iar sprijinul Moscovei în cadrul parteneriatului militar este limitat, transmite Forbes. În plus, Teheranul este nemulțumit că Rusia nu și-a onorat promisiunea de a-i livra avioane de luptă Su-35 și sisteme de apărare S-400, subliniază publicația. Relația dintre Iran și Rusia se bazează pe interese pe termen scurt și este afectată de lipsa de încredere, în timp ce Iranul a rămas vulnerabil în fața atacurilor israeliene din cauza absenței noilor echipamente militare promise, precizează Forbes.
În vizorul mai multor publicații rămân intemperiile naturale care fac ravagii în Europa. AFP relatează că pompierii italieni au mobilizat duminică 12 echipe la sol și șase avioane pentru a stinge un incendiu de vegetație pe coastele Muntelui Vezuviu, toate traseele turistice din zonă fiind închise. Flăcările au izbucnit vineri, iar autoritățile folosesc drone pentru monitorizare, notează agenția de presă. Incendii puternice se înregistrează și în Grecia, unde un bărbat a murit și mai multe case au ars, precum și în Turcia, unde Strâmtoarea Dardanele a fost închisă traficului maritim. Experții citați de AFP avertizează că valurile de căldură intensifică riscul de incendii în Europa.
The Guardian scrie că doi boxeri japonezi, Shigetoshi Kotari și Hiromasa Urakawa, au murit la o zi distanță, după ce au suferit leziuni cerebrale în lupte separate din cadrul aceleiași gale la Tokyo. Potrivit publicației, ambii aveau 28 de ani și fuseseră operați în urma rănilor. Kotari a fost rănit într-un meci de 12 runde cu Yamato Hata, încheiat la egalitate, iar Urakawa a pierdut prin KO în fața lui Yoji Saito. În urma acestor cazuri tragice, Comisia Japoneză de Box a decis reducerea meciurilor pentru titlurile Federației de Box Orientale și din Pacific de la 12 la 10 runde, conchide The Guardian.
În China, un bărbat și o femeie nu au reușit să divorțeze din cauza disputei privind împărțirea celor 29 de găini din gospodăria lor, care număra în total 53 de păsări, scrie South China Morning Post. Publicația detaliază că fiecare a revendicat dreptul la o porție mai mare, femeia având o legătură emoțională cu păsările, iar bărbatul invocând timpul și efortul depus pentru creșterea lor. Judecătoarea le-a propus să-și ia fiecare câte 14 găini, iar pe cea rămasă să o gătească și să o mănânce împreună, soluție acceptată de cei doi soți care s-au împăcat și au rămas împreună. Povestea a stârnit reacții amuzante pe rețelele sociale chinezești, unde unii internauți au glumit că adevărata victimă este găina, observă South China Morning Post.
