Revista presei internaționale // Europa îi cere lui Trump să exercite presiuni asupra Rusiei; Negocieri comerciale prelungite între SUA și China
Presa internațională continuă să facă previziuni cu privire la negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean înaintea unei întâlniri directe între președinții Statelor Unite și Rusiei, programată vineri în Alaska. Mai multe publicații descriu evoluțiile prețurilor la carburanții vânduți în Rusia și la produsele alimentare din Asia, în timp ce efectele încălzirii globale continuă să rămână în atenția agențiilor internaționale de presă.
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat, citat de CNN, că nu îl va invita pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la întâlnirea de vineri din Alaska cu președintele rus Vladimir Putin. În schimb, a promis că după reuniune va face un schimb de opinii cu Zelenski și cu liderii europeni despre discuțiile purtate. Trump a declarat că va încerca să obțină încetarea războiului și, eventual, o înțelegere care să includă un schimb de teritorii, vizând returnarea către Ucraina a unei părți din regiunile ocupate, precizează CNN. Cancelarul german, Friedrich Merz, a avertizat că aspectele teritoriale nu trebuie negociate „peste capul europenilor și ucrainenilor”, anunțând consultări cu Washingtonul și Kievul înaintea întâlnirii, relevă aceeași sursă. Tabloidul german Bild a relatat anterior că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, anunțase că Putin ar insista pentru anexarea completă a regiunilor Donețk și Lugansk, în timp ce soarta teritoriilor ocupate din Herson și Zaporojie rămâne incertă.
Politico scrie că Uniunea Europeană și-a exprimat între timp sprijinul deplin pentru inițiativele SUA de obținere a unei „păci juste” între Ucraina și Rusia. Publicația face referire la anunțul șefului diplomației europene, Kaja Kallas, care a precizat că Bruxelles-ul lucrează asupra unor noi sancțiuni împotriva Moscovei și intensificării sprijinului pentru Kiev. Politico subliniază că în prezent sunt abordate scenarii divergente privind posibilele condiții ale unui armistițiu, în timp ce Volodimir Zelenski respinge categoric orice cedare teritorială, acuzând Rusia că pregătește noi atacuri.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, le-a comunicat aliaților europeni că ia în considerare încetarea ostilităților și cedarea teritoriilor deja aflate sub controlul Rusiei, scrie The Daily Telegraph. Zelenski, care a purtat negocieri cu liderii europeni înaintea întâlnirii planificate dintre președinții Rusiei și SUA din Alaska, a subliniat, citat de același ziar, că Ucraina nu va accepta nicio propunere a lui Trump care presupune renunțarea la controlul asupra unor alte teritorii. Această poziție, notează The Daily Telegraph, înseamnă că Ucraina este de acord cu o înghețare a liniei frontului, iar Zelenski, potrivit unor surse ale publicației, mizează pe garanții solide sub forma livrărilor de arme și pe un parcurs către aderarea la NATO.
Realitatea dură a războiului din Ucraina amenință visul președintelui american Donald Trump despre o pace rapidă, el numind întâlnirea cu Putin din Alaska o „întâlnire de consultare”, relatează The Telegraph. Trump a declarat, citat de publicație, că speră să obțină restituirea pentru Ucraina a unei părți din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, dar alte eventuale concesii provoacă neliniște la Kiev și în capitalele europene, care subliniază că pacea nu poate fi decisă fără Ucraina. The Telegraph atrage atenția că vicepreședintele american J.D. Vance a recunoscut că orice soluție va fi „o pastilă amară” atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, iar conflictul riscă să rămână înghețat, fără concesii majore. Analiștii citați de același ziar avertizează că acordurile acceptate de Zelenski ar putea fi respinse de Putin și invers, iar recunoașterea revendicărilor teritoriale ruse va fi văzută ca o legitimare a agresiunii.
Potrivit The Wall Street Journal, liderii europeni se tem că președintele american Donald Trump ar putea încheia o înțelegere cu Vladimir Putin care să compromită Ucraina și securitatea Europei, motiv pentru care pregătesc o întâlnire suplimentară cu Trump înaintea summitului SUA-Rusia. Ei doresc să reafirme că Europa și Ucraina pot respinge un acord de încetare a focului și să îl convingă pe Trump să exercite presiuni sporite asupra Kremlinului, notează ziarul american. Principalele condiții ale unui eventual acord sunt încetarea focului de către Rusia, schimburi teritoriale reciproce bazate pe liniile frontului actual și garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina, scrie The Wall Street Journal. Deși Zelenski nu va participa la prima întâlnire Trump-Putin din Alaska, oficialii americani intenționează să îl includă în următorul summit, iar Trump a avertizat că poate renunța rapid la negocieri dacă nu se va ajunge la un acord, conchide publicația.
Liderii europeni și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vor avea miercuri o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, înaintea întâlnirii acestuia cu Vladimir Putin în Alaska, transmite Bloomberg. Potrivit agenției de presă, la discuție vor mai participa și vicepreședintele american J.D. Vance, precum și liderii Germaniei, Franței, Marii Britanii, Italiei, Poloniei și Finlandei. Agenda convorbirii include intensificarea presiunilor asupra Rusiei și pregătirea unor posibile negocieri de pace, cu accent pe disputele teritoriale și garanțiile de securitate, precizează Bloomberg.
În Anchorage, cel mai mare oraș din Alaska unde e programată întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, au fost anunțate proteste, informează The Moscow Times. Potrivit publicației, inițiatorii protestelor față de prezența lui Putin în Alaska sunt membrii organizației politice Stand Up Alaska, iar manifestația ar urma să aibă loc pe 14 august, cu o zi înaintea întâlnirii. Protestele, desfășurate sub sloganul „Alaska e cu Ucraina”, vizează transmiterea unui mesaj ferm împotriva autoritarismului, subliniază The Moscow Times, precizând că organizatorii i-au îndemnat pe localnici să participe într-un număr cât mai mare pentru a manifesta împotriva prezenței lui Putin, pe care îl numesc „criminal de război internațional”.
Guvernul rus pregătește pentru 14 august o reuniune de urgență cu șefii marilor companii petroliere, după ce prețurile carburanților au crescut cu aproape 50% de la începutul anului, scrie agenția rusă de stat Interfax. Potrivit surselor agenției, carburanții s-au scumpit în special din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol și a lipsei de stocuri. Potrivit datelor oficiale la care face referire Interfax, prețul benzinei a atins un record istoric de aproape 900 de dolari pentru o tonă, ceea ce generează pierderi pentru stațiile independente. Autoritățile analizează măsuri pentru a limita creșterea prețurilor, inclusiv obligarea companiilor să vândă mai mult carburant pe bursă și plafonarea temporară a cotațiilor, conchide Interfax.
Președintele SUA, Donald Trump, a amânat cu 90 de zile introducerea unor tarife mari pentru importurile din China, iar Beijingul a făcut același gest pentru importurile din SUA, transmite Reuters. Agenția de presă subliniază că „armistițiul tarifar”, convenit în luna mai, urma să expire azi, iar fără prelungire, tarifele ar fi crescut până la niveluri prohibitive de 145% pentru China și 125% pentru SUA. În contextul reducerii recente a deficitului comercial american cu China, amânarea permite continuarea negocierilor și asigură livrări sezoniere mai ieftine pentru sărbători, explică Reuters. Deși tarifele ridicate rămân în vigoare, ele au contribuit la scăderea deficitului, iar Trump a sugerat că a obținut concesii suplimentare din partea Chinei înainte de a accepta prelungirea, relevă agenția de presă.
Financial Times relatează că prețurile mondiale la orez au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii opt ani, în urma unei producții record și a ridicării restricțiilor de export în India, ceea ce afectează grav fermierii din Asia. Potrivit publicației, prețul de export al orezului alb thailandez, etalon pe piața globală, a coborât la 372,5 dolari pe tonă, cu 26% mai puțin decât la sfârșitul anului trecut. Scăderea, amplificată de recolte mari în Thailanda și Vietnam și de reducerea cererii, aduce pierderi producătorilor, dar oferă consumatorilor o ușurare după ani de prețuri ridicate, explică Financial Times.
Pentru a combate efectele valului de căldură, mai multe țări europene au intensificat măsurile de prevenire a incendiilor, iar Albania a primit sprijin internațional pentru a face față crizei, transmite BBC. Autoritățile recomandă populației să evite expunerea prelungită la soare, să consume suficiente lichide și să respecte restricțiile privind focul în aer liber pentru a reduce riscurile, notează serviciul britanic de presă. Potrivit BBC, valurile de căldură „excepționale” afectează o mare parte a Europei, cu temperaturi ce depășesc 40°C în Franța, Spania, Portugalia, Italia, Germania, Elveția și în țările din Balcani, generând alerte de risc extrem de incendii. România a emis la rândul său avertizări pentru caniculă și risc crescut de incendii din cauza vânturilor puternice, conchide BBC.
