Revista presei internaționale // Europa, îngrijorată de rezultatul negocierilor dintre Trump și Putin; Intemperiile naturale fac ravagii în Europa
Presa internațională continuă să relateze despre pregătirile negocierilor pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, care ar urma să aibă loc vineri între președinții SUA și Rusia în Alaska. Pe fondul războiului dus împotriva Ucrainei, mai multe publicații scriu despre situația critică a economiei ruse, iar agențiile europene de presă își concentrează atenția asupra dezastrelor naturale provocate de încălzirea globală.
Președintele american Donald Trump se va întâlni vineri cu omologul său rus, Vladimir Putin, la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, transmite The New York Times. Ziarul american notează că locul a fost ales pentru a răspunde cerințelor stricte de securitate. Întâlnirea, solicitată de Putin, are ca scop „un exercițiu de consultare” din partea lui Trump pentru a înțelege mai bine planurile liderului rus privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita marchează prima deplasare a lui Trump în Alaska de la începutul celui de-al doilea mandat și este însoțită de proteste sub sloganul „Alaska cu Ucraina”, precizează ziarul. La discuții ar putea fi analizate mai multe scenarii de încetare a focului, inclusiv cedarea unor teritorii ucrainene către Rusia, relevă The New York Times.
Financial Times avertizează că pe 15 august, în Alaska, președintele american va discuta cu Putin fără sprijinul consilierilor săi, deoarece majoritatea experților în politica externă au fost concediați. Negocierile cu Kremlinul sunt conduse de emisarul Casei Albe Steve Whitkoff, lipsit de experiență diplomatică, în timp ce consilierii care aveau cunoștințe despre Rusia și Ucraina nu mai fac parte din echipă, subliniază publicația. Oficialii americani fac eforturi pentru a-l informa pe Trump despre orice subiect pe care Putin l-ar putea aborda, însă experiența liderului rus în manipulare amintește că procesul tradițional de politică externă condus de Consiliul Național de Securitate s-a destrămat în administrația actuală, după ce peste 1.300 de angajați ai Departamentului de Stat, inclusiv analiști specializați pe problemele Rusiei și Ucrainei, au fost concediați. Experți intervievați de publicație avertizează că abordarea improvizată a lui Trump și Whitkoff ar putea fi periculoasă, necesitând supraveghere atentă din partea celor cu experiență.
Summitul de pe Alaska, fără Ucraina, se va sfârși cu promisiuni imposibil de realizat, titrează Forbes. Publicația avertizează că summitul, la care nu va participa Ucraina, riscă să se transforme într-o victorie diplomatică pentru Putin, care obține o întâlnire personală fără angajamente pentru încetarea focului sau dialog cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Deși anterior amenințase cu noi sancțiuni, Trump a acceptat primul său dialog direct cu Putin de la începutul invaziei, susținând că vrea să înțeleagă poziția liderului rus și că nu se va lăsa manipulat, relevă Forbes. Experții intervievați notează că ambii lideri au reputația de a fi puternici, dar au cedat de mai multe ori în fața propriilor ultimatumuri, iar Putin se bazează pe autoritarism și retorică patriotică, având sprijin ridicat în Rusia. Oficialii americani prezintă întâlnirea ca o „misiune de documentare”, însă cererile lui Putin privind controlul Ucrainei și schimbarea conducerii acesteia sunt inacceptabile pentru Kiev, mai scrie Forbes.
Încetarea focului în Ucraina nu va fi de durată fără garanții de securitate, titrează The Wall Street Journal. Ziarul subliniază că întâlnirea de pe 15 august dintre președinții Trump și Putin în Alaska stârnește îngrijorare în Ucraina, în Europa și în rândul aliaților americani, fiind puse în joc securitatea SUA, viitorul Ucrainei și al NATO. Summitul riscă să nu producă rezultate reale, deoarece Ucraina nu va fi reprezentată, iar pretențiile teritoriale ale Rusiei sunt inacceptabile pentru Kiev, care cere garanții de securitate de la Vest, nu de la Putin. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, susține, citat de publicație, că întâlnirea va testa sinceritatea lui Putin, în timp ce SUA continuă să coordoneze sprijinul militar pentru Ucraina. Rusia vizează controlul Ucrainei și împiedicarea acesteia să devină un stat independent sau membru al UE, oferind eventual doar un armistițiu pe termen scurt, favorabil propriilor interese, scrie The Wall Street Journal. Pentru o pace durabilă, ziarul subliniază că trebuie menținută presiunea economică asupra Moscovei și asigurată libertatea Ucrainei de a-și decide viitorul fără interferența Rusiei.
Donald Trump a rezervat doar o săptămână pentru pregătirea întâlnirii din Alaska cu Putin, considerând că îi vor fi suficiente câteva minute pentru a înțelege dacă liderul rus este dispus să negocieze încetarea focului în Ucraina, scrie The Moscow Times. Potrivit unor oficiali de la Casa Albă, citați de publicație, scopul lui Trump este să-și formeze o impresie despre intențiile lui Putin și să pregătească o posibilă reuniune trilaterală la care să participe Zelenski.
China sprijină orice efort care contribuie la soluționarea pașnică a crizei din Ucraina, titrează Newsweek, făcând referire la o declarație a reprezentantului Ministerului de Externe de la Beijing, Lin Jian. Acesta a declarat, citat de publicație, că speră ca toate părțile implicate în războiul ruso-ucrainean să participe la negocierile de pace. Lin Jian a apreciat că Rusia și SUA mențin contacte și îmbunătățesc relațiile pentru a avansa în rezolvarea politică a conflictului militar ruso-ucrainean, exprimându-și speranța că în curând va fi atins un acord de pace echitabil și durabil, conchide Newsweek.
Cancelarul german Friedrich Merz a convocat pentru 13 august o serie de videoconferințe urgente cu liderii europeni, cu secretarul general al NATO, cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și cu cel american Donald Trump, înaintea întâlnirii de vineri cu Putin în Alaska, relatează Politico. Discuțiile se vor referi la presiunile occidentale asupra Moscovei, disputele teritoriale ruso-ucrainene, garanțiile de securitate pentru Ucraina și etapele posibile ale negocierilor de pace. Politico notează că un eventual acord ar putea implica recunoașterea de facto a controlului Rusiei asupra unor părți din Ucraina, fără validare juridică, iar vicepreședintele american J.D. Vance consideră că nici Ucraina, nici Rusia nu vor fi pe deplin mulțumite de un acord mediat de SUA.
În pofida majorării cheltuielilor bugetare în producția de armament pe care-l folosește împotriva Ucrainei, Rusia a devenit în prima jumătate a acestui an importator net de produse alimentare. E pentru prima dată în ultimii șase ani când se întâmplă acest lucru, iar potrivit publicației Kommersant, principala cauză este scăderea producției agricole și necesitatea de a importa de urgență alimente deficitare. Datele vamale citate de publicația rusă, apropiată Kremlinului, arată că importurile au crescut cu 15% față de anul trecut, în timp ce exporturile s-au redus cu același procent, după pierderea a aproape 20% din recolta de cereale. Situația este agravată de dobânzile ridicate, de menținerea artificială a rublei și de cea mai severă secetă din ultimele decenii, care a compromis masiv producția de fructe și grâu în sudul țării. În iulie–august, exporturile de grâu ale Rusiei au scăzut cu aproape 40% față de anul trecut, pe fondul costurilor ridicate și al cererii reduse din partea unor importatori majori, precum Egiptul, conchide Kommersant.
Președintele iranian Masud Pezeshkian va efectua săptămâna viitoare o vizită oficială în Armenia, pe fondul tensiunilor legate de „coridorul Trump”, rută strategică din sudul țării ce va fi administrată de Statele Unite, relatează EFE. Agenția amintește că acest coridor, redenumit „Drumul lui Trump pentru pace și prosperitate internațională”, va conecta Azerbaidjanul cu exclava sa Nahicevan, la frontiera cu Turcia, fiind prezentat de Washington ca un proiect de integrare regională, dar perceput de Teheran drept o amenințare la adresa influenței sale regionale. Premierul armean Nikol Pașinian a declarat, după o convorbire telefonică cu liderul iranian, că noile căi de comunicație vor funcționa respectând integritatea teritorială și suveranitatea statelor din zonă, precizează EFE. Iranul s-a opus încă din 2020 creării acestui coridor, inițial gestionat de Rusia, care și-a pierdut însă influența după ce trupele sale nu au intervenit pentru a apăra Armenia în timpul ofensivei Azerbaidjanului din 2023, care și-a recuperat teritoriul Karabahului de Munte.
Intemperiile naturale din Europa rămân în atenția presei internaționale. Mai multe incendii au izbucnit marți în zone turistice din Grecia, determinând autoritățile să emită al doilea cel mai ridicat nivel de alertă pentru aproape o treime din teritoriu, relatează Parakalo. Flăcările au amenințat satele Agalas și Keri pe Zakynthos și alte zone din Kefalonia și Vonitsa, provocând evacuări și distrugeri, autoritățile mobilizând pompieri, vehicule și avioane pentru limitarea incendiilor. În total, au fost raportate 63 de incendii în întreaga țară, inclusiv în Preveza și pe insula Chios, o mare parte din Grecia aflându-se sub cod portocaliu de risc ridicat de incendii.
Reuters transmite că în Spania, pompierii au adus sub control un incendiu în zona Tres Cantos, lângă Madrid, care a ucis o persoană și a dus la evacuarea a 180 de localnici. Incendiul a distrus peste 1.000 de hectare, pe fondul unui val de căldură cu temperaturi de 44°C. Specialiștii intervievați de Reuters avertizează că verile tot mai calde și uscate din regiunea mediteraneană cresc semnificativ riscul de incendii.
