Revista presei internaționale // Trump promite să negocieze dur cu Putin încheierea războiului ruso-ucrainean; Hackerii provoacă scandal de securitate în Italia
Presa internațională urmărește pregătirile pentru negocierile privind încheierea războiului ruso-ucrainean, care urmează să aibă loc mâine, în Alaska, între președintele SUA, Donald Trump, și cel al Rusiei, Vladimir Putin. Mai multe publicații observă că discuțiile vin pe fondul intensificării ofensivei militare ruse în estul Ucrainei, dar și al atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești de petrol. Agențiile europene de presă semnalează efectele intemperiilor naturale care au cuprins mai multe țări de pe bătrânul continent, dar și măsurile luate la Geneva pentru reducerea poluării cu ozon.
Președintele american Donald Trump le-a transmis liderilor europeni și Ucrainei, într-o videoconferință de miercuri, că SUA sunt dispuse să ofere garanții de securitate Kievului, dar în afara cadrului NATO. Această informație a fost oferită publicației Politico de surse diplomatice europene. Potrivit acestora, Trump ar fi precizat că angajamentul va putea fi aplicat doar dacă va face parte dintr-un acord final de pace și că SUA nu vor continua livrările directe de armament, ci îl vor vinde Europei pentru a fi folosit de Ucraina. Sursele Politico menționează că liderul american nu a detaliat natura garanțiilor de securitate, discutând doar o idee generală. Deschiderea lui Trump către astfel de garanții a fost primită cu optimism prudent la Kiev și în capitalele europene, înaintea întâlnirii sale cu președintele rus Vladimir Putin, programată vineri în Alaska.
The Wall Street Journal scrie că, la întâlnirea din 15 august din Alaska, Donald Trump nu va discuta cu Vladimir Putin chestiuni teritoriale, ci va cere încetarea imediată a focului. Publicația notează că liderii europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-au prezentat cinci „linii roșii”: încetarea focului ca premisă a negocierilor, pornirea discuțiilor teritoriale de la liniile actuale ale frontului, garanții de securitate occidentale acceptate de Rusia, participarea Ucrainei la negocieri și sprijinul SUA și Europei pentru orice acord. Trump a asigurat că va respecta aceste puncte, însă nu se așteaptă ca Putin să accepte imediat armistițiul, subliniază The Wall Street Journal.
Potrivit NBC News, unii lideri europeni cred că Donald Trump nu este optimist privind rezultatul întâlnirii cu Vladimir Putin, dar toți sunt de acord că, dacă nu se ajunge la un armistițiu, SUA vor impune noi sancțiuni Rusiei. Toate părțile au convenit asupra faptului că Ucraina trebuie inclusă în negocieri și să decidă singură eventualele concesii teritoriale. Trump a numit discuția telefonică cu liderii europeni „foarte bună” și a anunțat posibilitatea unei a doua întâlniri cu Putin și Zelenski imediat după summitul din Alaska. Potrivit aceleiași surse, Trump a avertizat că Rusia se va confrunta cu „urmări serioase” dacă nu acceptă oprirea războiului.
The Telegraph se concentrează asupra unor beneficii pe care Trump le-ar putea oferi Rusiei dacă Putin va accepta încheierea războiului. Ziarul scrie că președintele american i-ar putea propune lui Putin acces la resurse naturale valoroase și relaxarea sancțiunilor. Potrivit surselor The Telegraph, planul ar include exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze din Strâmtoarea Bering și acces la mineralele rare din teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv litiu. Alte stimulente ar putea viza ridicarea interdicției asupra pieselor și echipamentelor pentru avioanele comerciale rusești, de care Rusia duce în prezent lipsă.
La întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska, Donald Trump nu va fi atât de pasiv sau conciliant precum estimează unii analiști, scrie David Ignatius pentru The Washington Post. Casa Albă a redus așteptările, prezentând întâlnirea ca pe un „exercițiu consultativ”, însă surse apropiate președintelui american, citate de publicație, afirmă că această întrevedere va fi un „exercițiu de negociere”. Potrivit autorului articolului, Trump va prezenta formula sa „pământ pentru pace” și va stabili condițiile clare pentru teritorii și garanții de securitate, pregătit să aplice sancțiunile promise dacă Putin refuză încetarea focului. În același timp, sursele The Washington Post estimează că Putin va încerca să amâne deciziile și să negocieze selectiv propunerile lui Trump, continuând presiunea asupra frontului ucrainean.
Înaintea întâlnirii de mâine dintre Trump și Putin, armata rusă și-a intensificat simțitor atacurile pe câmpul de luptă, observă într-un alt articol The Washington Post. Ziarul scrie că armata ucraineană riscă să fie încercuită în Pokrovsk, unul dintre ultimele mari orașe din Donbas aflate sub controlul Kievului, transformat în ruine după luni de bombardamente rusești. The New York Times precizează la rândul său că majoritatea liniilor de aprovizionare din zonă au fost tăiate, iar trupele ucrainene mai pot intra în oraș doar printr-un coridor cu o lungime de 15 km, expus atacurilor cu drone.
Ucraina continuă să lovească între timp rafinăriile și depozitele de petrol de pe teritoriul Rusiei, transmite The Moscow Times. Publicația independentă rusă relatează că, în noaptea de 14 august, drone ucrainene au atacat masiv regiunea Volgograd, provocând scurgeri și incendii de produse petroliere la rafinăria LUKOIL-Volgogradneftepererabotka, fără victime raportate. Rafinăria, una dintre cele mai mari din Districtul Federal Sudic, fusese ținta atacurilor cu drone și în februarie, menționează The Moscow Times. Publicația atrage atenția asupra intensificării loviturilor cu drone ucrainene în august asupra rafinăriilor rusești, amintind că, în urma acestor atacuri, trei mari rafinării „Rosneft” — Saratov, Ryazan și Novokuibîșevsk — și-au oprit total sau parțial activitatea. Vicepremierul rus Alexandr Novak va organiza azi, 14 august, o ședință de urgență cu reprezentanții companiilor petroliere pentru a discuta situația pieței produselor petroliere, unde prețurile au crescut din primăvară cu 30%, informează The Moscow Times. Surse din industrie, citate de aceeași publicație, avertizează că în august și septembrie Rusia s-ar putea confrunta cu un nou deficit de benzină, similar celor din 2021 și 2018, iar guvernul ar putea solicita sprijinul Belarusului.
În mai multe orașe din Serbia au avut loc ciocniri între demonstranți ai opoziției și susținători ai președintelui Aleksandar Vučić și poliție, soldate cu zeci de răniți, informează BBC. Ciocnirile au avut loc la Belgrad, Novi Sad, Niș, Kragujevac și alte localități, participanții aruncând artificii, petarde, pietre și alte obiecte, transmite serviciul sârb al BBC. Aceeași sursă subliniază că președintele Vučić a declarat că nu va tolera „bandiți și huligani” și a ieșit personal în stradă pentru a-și susține membri partidului. BBC relevă că protestele opoziției, conduse de organizații studențești, durează de nouă luni, acestea cerând combaterea corupției și organizarea de alegeri anticipate. În ciuda unor demisii la nivel guvernamental, Vučić nu intenționează să demisioneze, iar demonstrațiile continuă cu blocaje de drumuri și confruntări locale, conchide BBC.
Intemperiile naturale din Europa rămân în atenția presei internaționale. El Pais relatează că incendiile forestiere care afectează mai multe regiuni din Spania au provocat moartea a doi oameni, rănirea altor zeci de persoane și evacuarea a peste 5.000 de persoane, iar pagubele se ridică la mii de hectare de pădure devastată. Autoritățile se confruntă cu incendii necontrolate în provincii precum Orense, Samora, Leon, Extremadura și Madrid, scrie publicația. Potrivit El Pais, unele incendii ar fi fost provocate intenționat, autoritățile mobilizând echipe de intervenție, inclusiv militare. Premierul Pedro Sánchez a avertizat, citat de aceeași sursă, că situația rămâne gravă și a cerut prudență extremă, în timp ce agenția meteorologică de stat menține avertismente pentru temperaturi de până la 42°C și risc de furtuni în 42 de provincii. Incendiile continuă să fie alimentate de condițiile meteorologice instabile, iar eforturile de stingere rămân dificile, conchide El Pais.
Reuters transmite, la rândul său, că pompierii din Grecia au luptat miercuri cu numeroase incendii forestiere care amenințau sate și orașe din apropierea Patrei și pe insulele turistice Hios și Zakynthos, forțând evacuarea a mii de locuitori și turiști. Conform agenției de presă, zeci de persoane au fost internate în spitale cu intoxicații provocate de fum, iar aproximativ 13 pompieri au suferit arsuri și alte răni. Peste 5.000 de pompieri, sprijiniți de 33 de avioane, au fost mobilizați pentru a controla flăcările, în condițiile unei vremi extrem de calde și uscate, cu temperaturi de până la 34°C, scrie Reuters. Agenția de presă notează că incendiile afectează și alte țări europene, precum Spania, Portugalia, Turcia și statele balcanice, unde focul a distrus case și bunuri în ultimele zile.
Tot Reuters informează că Geneva a introdus transportul public gratuit temporar, pentru a reduce poluarea cu ozon, care a depășit pragul de siguranță de 180 micrograme pe metru cub. Aceeași sursă scrie că temperaturile ridicate, de până la 37°C, și condițiile meteo au favorizat acumularea ozonului, ceea ce a determinat autoritățile să limiteze circulația vehiculelor poluante în centrul orașului. Măsura vizează încurajarea locuitorilor și turiștilor să folosească autobuze, tramvaie, trenuri și vapoare pentru a diminua emisiile, iar verificarea biletelor este suspendată până la ameliorarea nivelului de poluare, precizează Reuters.
Corriere del Veneto relatează că un grup de hackeri a furat 38.000 de copii scanate ale documentelor de identitate ale turiștilor din serverele unor hoteluri de lux din Italia. Confirmă publicația că, ulterior, copiile documentelor au fost puse la vânzare pe darknet pentru 20.000 de euro. Atacurile au vizat unități din Veneția, Insulele Baleare, Milano-Marittima, Ischia și Trieste, iar experții citați de Corriere del Veneto avertizează că datele pot fi folosite pentru falsuri, fraude bancare sau furt de identitate. Autoritățile italiene suspectează că atacurile au avut loc în ultimele două luni și că în spatele lor se află aceeași persoană, conchide Corriere del Veneto.
