Revista presei internaționale // Summit Trump-Putin cu miză crucială pentru Ucraina și Europa; UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei
Presa internațională vine cu ultimele previziuni privind întâlnirea programată azi, în Alaska, între președinții Statelor Unite și Rusiei, la care urmează să fie abordată încheierea războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații occidentale relatează despre planurile Uniunii Europene de a înăspri sancțiunile Rusiei, indiferent de rezultatele summit-ului Trump-Putin. Între alte teme abordate de agențiile internaționale de presă se numără extinderea operațiunilor de patrulare a grupului operativ pentru deminarea Mării Negre, dar și criza migranților care traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa.
Cu o zi înaintea întâlnirii de azi dintre Donald Trump și Vladimir Putin, la Anchorage în Alaska, sute de persoane au participat la un miting de susținere a Ucrainei și de protest față de venirea președintelui rus în SUA, transmite BBC. Erin Jackson-Hill, lidera organizației Stand UP Alaska, a declarat, citată de serviciul britanic de presă, că mitingul cu sloganul „Alaska susține Ucraina” a fost organizat împotriva invitării dictatorilor autoritari în statul lor, mai ales fără aprobarea guvernatorului local sau a reprezentanților din Congres. „Putin este un criminal de război și nu are ce căuta pe pământ american”, a afirmat Jackson-Hill, precizând că azi urmează o nouă acțiune de protest.
Donald Trump a declarat ieri, citat de CNN, că, dacă președintele rus Vladimir Putin nu va accepta un armistițiu la întâlnirea de azi din Alaska, vor exista „consecințe foarte dure”, fără a preciza dacă se referă la sancțiuni sau tarife. Potrivit CNN, liderul american s-a arătat optimist că Putin vine cu intenția de a încheia un acord pentru oprirea războiului din Ucraina, precizând că, dacă discuțiile vor fi reușite, va organiza ulterior o întâlnire trilaterală la care vor fi invitați președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și lideri europeni. Trump a evitat să precizeze dacă va oferi Rusiei stimulente economice, menționând doar că acestea pot fi la fel de importante ca și măsurile de descurajare.
Congresmanul american Mike Quigley a declarat, într-un interviu acordat postului Sky News, că, prin întâlnirea cu Putin în Alaska, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, încearcă să câștige timp. Potrivit lui Quigley, Putin recunoaște doar forța și îl vede pe Trump incapabil să-și pună în practică amenințările cu sancțiuni dure împotriva Rusiei, de care s-a dezis în mod repetat. Președintele SUA „a sărit în barca” lui Putin, sperând într-o înțelegere miraculoasă, în timp ce forțele ruse continuă să avanseze și să ocupe noi teritorii, a mai declarat congresmanul american pentru Sky News.
Întâlnirea de azi dintre Donald Trump și Vladimir Putin e prima după cea din 2019, iar fostul consilier prezidențial John Bolton avertizează că liderul american vine nepregătit, spre deosebire de Putin. Într-un interviu oferit publicației News Telegraph, Bolton a mărturisit că nu exclude încheierea unui acord de încetare a focului în Ucraina, dar s-a arătat îngrijorat că acesta ar putea consfinți actuala linie de control ca nouă graniță, în dezavantajul Kievului. Bolton a comparat acest scenariu cu ceea ce s-a întâmplat după începerea negocierilor pentru armistițiul din Coreea, în 1953, când linia de contact a devenit graniță permanentă între Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Este puțin probabil ca întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska să ducă la un progres real în oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina, având în vedere diferențele majore de abordare ale părților beligerante asupra conflictului, constată The New York Times. Totuși, atât Rusia, cât și Ucraina recunosc că simpla desfășurare a summitului reprezintă o victorie pentru Putin, care iese dintr-o criză diplomatică și poate influența direct președintele american, scrie publicația. Întâlnirea a slăbit statutul Rusiei ca paria în Occident, a creat tensiuni în NATO și a amânat amenințarea sancțiunilor dure promise de Trump, consideră experți citați de The New York Times. Potrivit acestora, obiectivul principal al lui Putin nu este un acord de pace real, ci obținerea sprijinului lui Trump pentru promovarea propunerilor rusești și manipularea situației în favoarea Moscovei. Summitul ar putea include și discuții asupra relațiilor economice și a armamentului nuclear, iar un eventual schimb de teritorii riscă să declanșeze o criză politică majoră la Kiev și să slăbească poziția președintelui Zelenski, mai spun analiștii. În acest context, Trump crede că poate negocia direct cu Putin, dar experții intervievați de The New York Times subliniază că liderul rus este un maestru al manipulării și își va folosi toate abilitățile pentru a-l influența.
Oficialii ruși mimează entuziasmul pentru război, dar, în realitate, se tem să-i spună lui Putin că vor pace, scrie The Washington Post. Surse apropiate Kremlinului susțin, citate de ziarul american, că tot mai mulți membri ai elitelor de la Moscova sunt obosiți de conflict și vor o revenire la normalitate. Aceiași oficiali consideră că summitul Putin–Trump, programat pe 15 august în Alaska, este o oportunitate de a calma nemulțumirile interne și de a opri sancțiunile impuse de Washington, deși șansele unui rezultat concret sunt reduse. La discuțiile de azi cu liderul de la Casa Albă, Putin ar urma să ceară cedarea completă a Donbasului și recunoașterea anexării acestuia, fără a renunța la pretențiile asupra altor regiuni ucrainene ocupate, mai scrie The Washington Post.
Când Donald Trump a anunțat întâlnirea cu Vladimir Putin în Alaska, un singur agent al Serviciului Secret al SUA din zonă a început să pregătească sosirea a sute de colegi pentru securitatea evenimentului, scrie Bloomberg. Misiunea agenției federale a fost extrem de dificilă, fiind necesară protecția ambilor președinți, în condițiile poziționării geografice complicate a peninsulei Alaska, a povestit jurnaliștilor de la Bloomberg agentul Serviciului Secret al SUA. Potrivit acestuia, operațiunea s-a transformat într-un adevărat sprint, desfășurat într-o singură săptămână, iar Serviciul Secret a refuzat să dezvăluie detalii despre metodele folosite. Bloomberg relatează și despre dificultățile logistice, inclusiv rezervările de locuințe pe termen scurt, solicitate simultan de Serviciul Secret și de consulatul Rusiei.
Uniunea Europeană nu intenționează să anuleze sau să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei, precum s-a vehiculat în ultimele zile în presa internațională, a declarat, citată de Eurointegration, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Arianna Podesta. Dimpotrivă, blocul comunitar pregătește al 19-lea pachet de măsuri punitive, care ar putea fi adoptat în septembrie, a subliniat oficialul de la Bruxelles, precizând că Europa va menține și intensifica presiunea asupra Moscovei, considerând că sancțiunile funcționează. Presa occidentală relatase anterior despre posibile scenarii de atenuare a sancțiunilor impuse Rusiei în cazul în care președintele acesteia, Vladimir Putin, ar accepta un armistițiu în Ucraina.
România, Bulgaria și Turcia urmează să extindă operațiunile de patrulare a grupului operativ pe care l-au creat anul trecut pentru deminarea Mării Negre. Informația a fost oferită de ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat agenției Reuters. Potrivit oficialului de la București, România, Bulgaria și Turcia își propun să-și intensifice eforturile pentru protejarea infrastructurii energetice, comerțului maritim și libertății de navigație, în condițiile în care, în ultimul an, fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul României, iar semnalele GPS din Marea Neagră au fost perturbate aproape zilnic, acțiuni atribuite Moscovei. În paralel, scufundarea a două petroliere rusești în Strâmtoarea Kerci a provocat o poluare majoră, iar Ucraina, România și Bulgaria coordonează acțiuni internaționale pentru a gestiona consecințele ecologice, a mai declarat Moșteanu pentru Reuters.
În Italia crește numărul deceselor confirmate în naufragiile ambarcațiunilor cu migranți care vin din Africa, titrează ANSA. Potrivit agenției de presă, numărul deceselor în urma celui mai recent naufragiu a două ambarcațiuni cu migranți lângă insula italiană Lampedusa a crescut la 27, iar cifra exactă a dispăruților rămâne necunoscută. Incidentul a avut loc pe 13 august, la aproximativ 14 mile de coastele insulei, unde 60 de migranți au fost salvați, precizează ANSA. Aceeași agenție de presă notează că Lampedusa continuă să fie principala poartă de intrare în Europa pentru migranți, iar fluxul constant reprezintă o provocare majoră pentru Italia și un subiect central în discuțiile cu alte state ale Uniunii Europene.
