Revista Presei // UE analizează posibilitatea de a deschide primul „cluster de negociere” cu R. Moldova la începutul lunii septembrie, fapt ce ar putea tensiona relațiile Chișinăului cu Kievul
Cum devansarea Republicii Moldova în fața Ucrainei în procesul de aderare la UE ar putea crea posibile tensiuni în relația Chișinăului cu Kievul și reacția președintei Maia Sandu; avertismentul unui fost lider al Partidului Șor: protestele organizate de Ilan Șor se vor solda cu sânge; cum dronele ar putea ajuta la depistarea cazurilor de muncă la negru - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Moldova, avans față de Ucraina în procesul de aderare la UE, titrează DW care propune un material realizat de spotmedia. Publicația scrie că un pas istoric înainte al Moldovei ar putea tensiona relațiile cu Ucraina. Asta, pentru că Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a deschide primul „cluster de negociere” cu R. Moldova la începutul lunii septembrie. Potrivit a trei diplomați și unui oficial european, decizia ar putea fi luată în urma unei reuniuni informale a miniștrilor afacerilor europene ai UE. În timp ce Moldova pare să aibă sprijinul tuturor celor 27 de state membre pentru a avansa, candidatura Ucrainei este blocată de Ungaria.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană se desfășoară pe baza meritelor fiecărui stat și nu presupune ca două sau mai multe țări să avanseze în același ritm. Moldova 1 propune declarația președintei Maia Sandu care a subliniat că, în prezent, atât Republica Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit angajamentele necesare pentru următorul pas în procesul de integrare. Totodată, ea a menționat că actuala întârziere în cazul Ucrainei este cauzată de o problemă politică ce trebuie rezolvată cu sprijinul Comisiei Europene și al instituțiilor UE.
Un fost lider al Partidului „ȘOR” îndeamnă cetățenii să nu iasă la protestele organizate de Ilan Șor: Se vor solda cu vărsări de sânge, scrie deschide.md, care propune declarația fostului președinte al raionului Orhei din partea Partidului „ȘOR”, Dinu Țurcanu. Potrivit lui, protestul anunțat de Șor în scuarul Gării Feroviare din capitală este din start compromis. „În afară de provocări care se vor solda cu vărsări de sânge, nimic nu va fi”, a spus el adăugând că această capcană care se întinde Republicii Moldova a fost făcută cu sânge rece și nu își justifică efortul.
Și poliția avertizează: „Protestul organizat la solicitarea lui Șor nu este autorizat.” Agora.md scrie că oamenii legii atenționează cetățenii că manifestația, care ar urma să fie organizată la solicitarea lui Șor, nu este autorizată, iar acțiunile în acest sens sunt „în afara cadrului legal”. Totodată, potrivit poliției, membrii organizației criminale ar continua să racoleze participanți, promițându-le remunerare. Din interceptările publicate, membrii grupării le transmit oamenilor că mitingul va avea loc și că va continua pe parcursul unei luni.
Diaspora moldovenească se află sub presiuni „fără precedent” din partea forțelor ostile, înaintea alegerilor parlamentare. Newsmaker.md propune declarația președintei Maia Sandu de la Congresul Diasporei, prin care a atras atenția asupra tentativelor de corupere a alegătorilor și a avertizat că în ultima perioadă, conturile false de pe rețelele sociale, folosite pentru a răspândi mesaje anti-UE și a submina statul Republica Moldova, își intensifică activitatea.
Tiraspolul solicită Chișinăului „acces neîngrădit” la vot pentru transnistreni la parlamentare, titrează TVR Moldova. Aleșii separatiști au înaintat în acest sens, o solicitare adresată Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale ale Republicii Moldova, precum și organizațiilor internaționale. Aceștia și-au exprimat nemulțumirea că la alegerile prezidențiale din 2024 participarea alegătorilor din stânga Nistrului ar fi fost „limitată artificial.” La alegerile prezidențiale din 2024, pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, CEC a decis organizarea a 30 secții de votare, în baza numărului de alegători înscriși în Registrul de stat.
O bursă de criptovalută din Kârgâzstan, asociată cu fugarul Ilan Șor, sub sancțiunile SUA. TVR Moldova scrie că Departamentul Trezoreriei SUA a extins lista de sancțiuni introdusă în legătură cu invazia Ucrainei de către Rusia. Registrul actualizat a inclus mai multe burse de criptomonede, asociate cu omul de afaceri moldovean Ilan Șor, și a Promsvyazbank, banca principală a industriei de apărare din Rusia. Anterior, Financial Times a relatat că în patru luni, 9,3 miliarde de dolari au trecut prin criptomoneda A7A5, realizată de companiile lui Șor, pe Grinex. Nu este prima dată când Ilan Șor este menționat în contextul sancțiunilor.
Un fost deputat și ambasador cu misiuni speciale a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită de Judecătoria Chișinău. Potrivit sentinței analizate de TV8, este vorba despre Sergiu Stati, ex-parlamentar PD, care în timpul mandatului se plângea că salariul de 7.500 de lei e mic. Acesta ar urma să plătească o amendă de 450.000 de lei și să-i fie interzis dreptul de a ocupa funcții publice timp de 12 ani. Potrivit unui comunicat al instanței, între februarie 2014 și iulie 2019, Stati ar fi deținut, direct sau prin intermediul soției, bunuri a căror valoare depășea cu aproape 2 milioane de lei veniturile legale. Este vorba de apartamente, un automobil, sume mari de bani în numerar și alte bunuri de valoare, obținute din surse nejustificate.
Șantierele de construcții și câmpurile din R. Moldova ar putea fi survolate de drone, pentru a depista cazuri de muncă „la negru”. Moldova 1 scrie că angajații Inspectoratului de Stat al Muncii au identificat, în luna iulie, 1.049 de persoane care activau fără un contract de muncă. De cele mai multe ori, munca „la negru” este întâlnită în domenii precum agricultura, construcțiile, HoReCa și sectorul prestări servicii. Șeful interimar al Inspecției Teritoriale de Muncă din Chișinău, Andrei Prisăcari a declarat că în toată țara sunt circa 60 de inspectori, număr insuficient pentru a combate munca informală. În ajutorul acestora ar putea veni dronele, pe care Inspectoratul de Stat al Muncii intenționează să le procure.
Republica Moldova a depășit pentru prima dată Belarus după valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Mold-street.com propune datele Fondului Monetar Internațional pentru anul 2025, care arată că PIB-ul estimat pe cap de locuitor în Republica Moldova în acest an este la circa 8.260 de dolari, cu 10% mai mare ca în 2024 și mai mult de trei ori, față de 2015. Datele FMI relevă că între statele postsovietice Republica Moldova ocupă locul 9, imediat după Armenia și Georgia, dar înaintea Belarus și Azerbaijan, state care în trecut depășeau țara noastră la acest capitol. După valoarea PIB pe cap de locuitor între statele postsovietice lideră este Estonia cu 32.760 de dolari. Liderii clasamentului FMI sunt Luxemburg - 140.940 dolari, Irlanda - 108.920 dolari, Elveția -104.900 dolari.
Deputații din Autonomia Găgăuză au amânat stabilirea datei alegerilor pentru Adunarea Populară, deși termenul legal expiră astăzi. IPN scrie că pentru a justifica această întârziere, aleșii de la Comrat au invocat mai multe motive. Inițial au așteptat o decizie din partea autorităților de la Chișinău, iar în prezent fac trimitere la Curtea Supremă de Justiție. Conform legislației, noile alegeri trebuie să fie programate cu trei luni înainte de expirarea mandatului actualei componențe a legislativului de la Comrat. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare expiră pe 16 noiembrie 2025, iar data de 16 august, este ultima zi în care trebuie stabilită data alegerilor pentru Adunarea Populară.
Fiul lui Veaceslav Platon a fost reținut de Interpol în Spania. Ziarul de Gardă scrie că Egor Platon, în vârstă de 30 de ani, era dat în căutare internațională, fiind vizat într-un dosar privind circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. De asemenea, a fost reținută și concubina sa, cetățeană a Ucrainei. Cei doi au fost reținuți ieri, la solicitarea Inspectoratului General al Poliției.
Nou suflu pentru Muzeul Zemstvei. Jurnal.md scrie că acesta va fi restaurat cu 63 milioane de lei. Edificiul, inclus în Registrul monumentelor de arhitectură sub denumirea „Clădirea fostului orfelinat, mai târziu Cârmuirea Zemstvei Guberniale a Basarabiei”, va fi restaurat și transformat într-un spațiu cultural modern. Acest lucru va fi posibil datorită unui contract de finanțare în valoare de 63 milioane de lei, semnat între Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Agenția de Dezvoltare Regională Chișinău. După restaurare, clădirea va dispune de peste 1.800 m² de spații modernizate pentru evenimente cultural-științifice și expoziții. De asemenea, vor exista și ateliere dedicate restaurării pieselor de valoare istorică.
