Revista presei internaționale // Zelenski și liderii europeni în SUA, cu misiunea de a-l convinge pe Trump să preseze Rusia pentru un acord de pace durabil
Marea majoritate a articolelor apărute pe primele pagini ale publicațiilor internaționale sunt dedicate vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, unde se întâlnește cu Donald Trump și lideri europeni. Ziarele și agențiile de presă occidentale descriu presiunile tot mai mari asupra Kievului pentru concesii teritoriale, dar și dezbaterile privind garanțiile de securitate necesare unui posibil acord de pace.
CNN relatează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la Washington pentru o întâlnire cu liderul american Donald Trump și cu mai mulți lideri europeni. Potrivit postului american de televiziune, Zelenski a mulțumit pentru invitație și a declarat că Rusia trebuie să încheie războiul pe care l-a început, exprimându-și speranța că sprijinul SUA și al Europei va forța Moscova să accepte un acord de pace durabil. CNN notează că Donald Trump a scris pe rețeaua sa socială Truth Social că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat rapid în cazul în care Kievul ar renunța la Crimeea și la obiectivul de a adera vreodată la NATO, condiții cerute și de Vladimir Putin la întâlnirea de vineri cu președintele american Donald Trump în Alaska. Potrivit CNN, vizita lui Zelenski la Casa Albă are loc în prezența mai multor lideri europeni, inclusiv a conducerii NATO și UE, ceea ce amplifică presiunea asupra președintelui ucrainean. Vineri, Putin a avut o discuție cu Trump în Alaska și a respins ideea unei încetări a focului ca punct de plecare pentru instaurarea păcii, amintește CNN.
Potrivit Bild, întâlnirea de la Casa Albă de azi va începe cu o discuție față în față între președinții Ucrainei și SUA, Donald Trump și Volodimir Zelenski. Ulterior, la discuții se vor alătura lideri europeni și oficiali NATO, printre care Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Ursula von der Leyen, Kir Starmer, Giorgia Meloni, Alexander Stubb și Mark Rutte, scrie tabloidul german. Bild notează că această etapă inițială permite o negociere directă între cei doi lideri, înainte de a fi implicate delegațiile extinse.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru CBS că administrația Trump nu este interesată de justificările istorice invocate de Vladimir Putin pentru invazia din Ucraina, ci are ca obiectiv oprirea luptelor. Potrivit lui Rubio, pentru a pune capăt războiului ambele părți vor trebui să facă anumite concesii, deși acest lucru este dificil atât pentru Kiev, cât și pentru Moscova. Oficialul american a refuzat să detalieze despre ce fel de concesii ar putea fi vorba. În același interviu acordat pentru CBS, Rubio a subliniat că soluția nu poate fi o capitulare unilaterală, deoarece niciuna dintre părți nu se află în pragul unei înfrângeri totale.
BBC scrie că întâlnirea programată azi la Casa Albă între președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski, secondat de liderii europeni, ar putea avea o importanță mai mare pentru viitorul Ucrainei și securitatea Europei decât întrevederea de vineri a lui Trump cu Putin din Alaska. Potrivit serviciului britanic de presă, Zelenski, împreună cu liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și ai altor țări europene, vor să-i transmită lui Donald Trump că un acord de pace cu Rusia nu poate fi încheiat fără participarea directă a Ucrainei și fără garanții ferme de securitate. BBC notează că Washingtonul și Moscova discută un posibil schimb de teritorii: cedarea de către Kiev a unor teritorii controlate de Rusia în Donbas, contra unor garanții de securitate similare articolului 5 din NATO. Acest scenariu ridică însă multe întrebări, inclusiv dacă Ucraina ar putea accepta pierderi teritoriale după ce mii de oameni au murit apărând aceste regiuni, subliniază BBC. Potrivit experților militari, citați de același serviciu de presă, Rusia ar putea să-și refacă armata în câțiva ani și să încerce o nouă ofensivă.
AFP scrie, citând diplomați de la Washington, că președintele american Donald Trump sprijină cererea lui Putin de a transfera întregul Donbas sub controlul Rusiei și de a îngheța frontul în regiunile sudice Herson și Zaporojie, ocupate parțial de armata rusă. Potrivit surselor AFP, liderul de la Kremlin cere Ucrainei să-și retragă trupele din părțile Donețkului și Luhanskului pe care încă le deține, iar Trump ar fi înclinat să accepte acest scenariu. AFP relatează că, în schimb, Putin ar fi dispus să returneze Kievului mici teritorii din regiunile Harkov și Sumî, de 15 ori mai mici decât suprafețele solicitate în Donbas. Sâmbătă, Trump a discutat cu Volodimir Zelenski și liderii europeni despre convorbirile pe care le-a purtat vineri cu Putin în Alaska, relevă aceeași agenție de presă.
Ucraina nu va ceda Rusiei teritoriile pe care le controlează în regiunile Donețk și Luhansk în schimbul unui acord de pace, titrează Ukrainska Pravda. Publicația face referire la declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski făcute ieri la Bruxelles, într-o conferință comună cu șeful Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Constituția Ucrainei interzice cedarea de teritorii, a amintit citat de aceeași sursă liderul ucrainean, precizând că problema teritorială trebuie discutată doar în cadrul unor negocieri trilaterale cu SUA și Rusia. Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Kremlinului dacă Putin va continua să ceară controlul întregului Donbas, recunoașterea Crimeei și blocarea aderării Ucrainei la NATO, mai scrie Ukrainska Pravda.
Bloomberg scrie că Volodimir Zelenski se confruntă cu dilema de a risca un conflict cu Donald Trump sau de a accepta o înțelegere cu Rusia care ar implica concesii teritoriale. Președintele ucrainean vine la Washington după summitul Trump–Putin din Alaska, unde liderul american a renunțat la cererea privind încetarea imediată a focului și a cerut Kievului să avanseze rapid spre un plan de pace, limitând opțiunile lui Zelenski, comentează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, tensiunile cu Trump și presiunile actuale sunt compensate parțial de sprijinul unor lideri europeni, însă influența lor asupra negocierilor rămâne redusă. Zelenski a subliniat că obiectivul principal este obținerea unor garanții de securitate printr-o coordonare între SUA și Europa, conchide Bloomberg.
Politico își concentrează atenția asupra declarațiilor de ultimă oră făcute de senatorul republican Lindsey Graham, potrivit căruia SUA trebuie să mențină presiunea economică asupra Rusiei pentru a o forța să încheie războiul din Ucraina. Graham a precizat, citat de aceeași sursă, că sancțiunile economice secundare asupra țărilor care cumpără resurse energetice rusești, inclusiv tarife ridicate, pot fi un instrument esențial pentru a obține acest obiectiv. El a subliniat rolul Chinei și al liderului său, Xi Jinping, care ar putea influența decisiv sfârșitul conflictului. Senatorul a mai afirmat că Europa trebuie să fie pregătită să adopte măsuri similare pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei, notează Politico.
Financial Times scrie că obiectivul principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la întâlnirea cu Donald Trump în Biroul Oval este de a relansa procesul de pace fără a ceda regiunile Donețk și Luhansk. Pentru aceasta, Zelenski este pregătit să accepte „compromisuri acceptabile” pe actuala linie a frontului, susțin oficiali ucraineni citați de Financial Times. Publicația notează că întâlnirea reprezintă o șansă pentru Zelenski de a obține garanții de securitate din partea SUA și de a evita repetarea eșecului întâlnirii sale anterioare la Casa Albă. Oficialii ucraineni intervievați de Financial Times avertizează că orice concesie excesivă în favoarea Rusiei ar întări apetitul Moscovei pentru noi agresiuni și că acordurile funcționează doar dacă sunt susținute de forță reală.
The New York Times scrie că, după întâlnirea cu Donald Trump din Alaska, Vladimir Putin s-a concentrat mai mult pe ceea ce numește „situația din jurul Ucrainei” decât pe oprirea războiului, folosind acest termen ca justificare pentru pierderea statutului Rusiei după Războiul Rece și destrămarea URSS. În declarațiile sale, Putin a cerut restabilirea unui „echilibru just” în securitatea europeană și globală, prezentând Rusia drept victimă a conflictului pe care ea însăși l-a declanșat, observă publicația. The New York Times notează că această narațiune face parte din propaganda Kremlinului, iar fostul ministru lituanian al Apărării, Laurinas Kaščunas, o descrie ca pe o încercare de a prezenta Ucraina drept pion într-un complot occidental. În același timp, Trump a încercat să răspundă sensibilităților lui Putin, numind Rusia „numărul doi în lume”, ignorând China și UE, subliniază The New York Times.
Sky News scrie că întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska nu a fost o negociere reală, ci mai degrabă o prezentare a solicitărilor lui Putin, care au devenit mai dure decât anterior. Principalul punct de tensiune este legat de pretențiile teritoriale ale Moscovei, care acum vizează și zone încă neocupate de trupele ruse, ceea ce pentru Ucraina este inacceptabil politic și strategic, comentează publicația. Potrivit acesteia, Trump a preluat poziția Rusiei, declarând că un simplu armistițiu nu mai este prioritar dacă nu se ajunge la un acord de pace complet. În același timp, Trump ar fi indus în eroare aliații europeni, susținând public încetarea luptelor, fără a urmări cu adevărat acest obiectiv, conchide Sky News.
