Revista presei internaționale // Rusia sugerează că Putin nu vrea o întâlnire cu Zelenski; Aliații europeni cer SUA sprijin pentru securitatea Ucrainei
Presa internațională urmărește în continuare evoluția mișcărilor diplomatice pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, pe fondul intensificării eforturilor Statelor Unite de a identifica soluții de pace. Garanțiile de securitate pentru Ucraina și încercările administrației de la Washington de a-i așeza la masa negocierilor pe președinții Ucrainei și Rusiei, rămân în atenția principalelor publicații străine.
Întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cel rus Vladimir Putin, anunțată de liderul american Donald Trump după discuțiile cu liderii Ucrainei și Uniunii Europene, rămâne incertă. La această concluzie ajunge The Moscow Times după ce ieri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că o astfel de întâlnire necesită pregătiri minuțioase. Potrivit The Washington Post, Moscova ar accepta o întrevedere directă între Putin și Zelenski doar după o înțelegere prealabilă, care să ducă la capitularea Ucrainei. Surse citate de publicație afirmă că Putin ar vrea să încheie războiul, dar să o facă în așa fel încât sfârșitul acestuia să pară o victorie a Rusiei. Analiștii europeni intervievați de The Washington Post apreciază că, în pofida presiunilor lui Trump, nu există progrese reale în procesul de negocieri. Putin se opune garanțiilor de securitate pe care țările occidentale se pregătesc să le ofere Ucrainei după încetarea focului pentru a preveni reluarea atacurilor rusești în viitor, susțin aceiași experți.
O eventuală întâlnire dintre Putin și Zelenski l-ar pune pe președintele rus față în față cu un om pe care l-a numit ani la rând „ilegitim” și „marionetă”, scrie The Wall Street Journal. Publicația notează că acceptarea unei astfel de întrevederi ar contrazice narativul Kremlinului că războiul din Ucraina este parte a unei confruntări cu Occidentul, nu cu Kievul. Analiștii citați de The Wall Street Journal cred că Putin va evita cât mai mult posibil o decizie clară, pentru a nu risca nici sancțiuni din partea lui Trump, nici pierderi de imagine în fața elitei și a societății ruse.
După toată teatralitatea, declarațiile optimiste și amintirile privind abilitatea excepțională a președintelui american Donald Trump de a convoca întâlniri, războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă. E una dintre concluziile la care ajunge Jonathan Martin, editorialist la Politico. Potrivit autorului articolului, este nerealist să ne așteptăm la o încheiere „hollywoodiană” a conflictului după câteva summituri, însă singura schimbare clară este că Trump nu mai cere Rusiei încetarea focului. În urma întâlnirii dintre Trump și Putin a devenit evident că Rusia nu se mai confruntă cu amenințarea unor sancțiuni americane dure, constată editorialistul. Jonathan Martin susține că fără amenințarea unor sancțiuni dure, Putin va continua războiul, iar reluarea presiunii economice rămâne singurul mijloc real de a-l forța la negocieri.
Lipsa de consecvență a politicii externe a lui Donald Trump, în special în ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, duce probabil la cel mai rău scenariu posibil, scrie analistul internațional al Financial Times, Janan Ganesh. El enumeră cazurile de comportament ambiguu al lui Trump în decursul unui an – de la oprirea ajutorului pentru Ucraina și elogierea lui Putin acum șase luni, până la acceptarea de a oferi garanții postbelice Kievului și întâlnirea destul de prietenoasă cu Zelenski la Casa Albă. Trump nu s-a dovedit un aliat de încredere pentru Europa, dar nici nu s-a aliniat pe deplin Rusiei, consideră analistul. Ganesh susține că cel mai rău scenariu este exact cel implementat acum: Trump nu ajută cât ar trebui, dar menține sprijinul american la un nivel suficient pentru ca liderii europeni să se simtă liniștiți și autosuficienți, ceea ce îi determină să facă prea puțin pentru consolidarea propriei apărări și pentru sprijinirea Ucrainei.
Potrivit analistului, dacă SUA ar renunța complet la sprijinul pentru Ucraina, Europa ar fi obligată să ofere tot ce este necesar Kievului pentru a împiedica Rusia să ajungă la granițele sale în câțiva ani. Ganesh subliniază că istoria primelor săptămâni ale președinției lui Trump, inclusiv tensiunile cu Zelenski, a arătat cum Germania a fost nevoită să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare și sprijin militar pentru Ucraina, deși cu un an înainte planificase reducerea lor. „Democrațiile bogate și mature au dificultăți în a implementa reforme dureroase, cu excepția cazurilor de criză. Trump menține Europa la distanță de acest tip de criză”, concluzionează Ganesh, subliniind că situația nu este doar dificilă, ci deja una critică.
SUA intenționează să joace un rol minim în oferirea garanțiilor de securitate Ucrainei, scrie într-un alt articol Politico, citând un oficial de rang înalt al Pentagonului. Potrivit acestuia, Europa va trebui să-și asume responsabilitatea menținerii păcii după război. Politico amintește că liderii din Marea Britanie, Franța, Germania și Finlanda au cerut detalii despre sprijinul militar american, însă aliații se tem că președintele Donald Trump va lăsa povara pe umerii europenilor. În ultimele zile, Trump a oscilat între ideea de a trimite trupe în Ucraina și oferirea doar a unui sprijin aerian forțelor europene, relevă aceeași publicație.
The Times scoate în același timp la iveală unele detalii despre sprijinul militar american de care ar avea eventual nevoie trupele aliaților europeni dislocate în Ucraina după încetarea focului. „Principalii comandanți militari europeni discută despre desfășurarea avioanelor F-35 în România, unde NATO construiește cea mai mare bază aeriană din Europa, pentru a descuraja un nou atac al Rusiei”, notează publicația. The Times precizează că subiectul a fost discutat la întâlnirea președintelui Comitetului Reunit al Șefilor de Stat Major din SUA, Dan Kane, cu liderii militari ai Marii Britanii, Germaniei, Franței, Finlandei și Italiei. În prezent, NATO patrulează spațiul aerian deasupra Mării Negre de la baza „Mihai Kogălniceanu” din România, care a fost centru de desfășurare a trupelor americane în timpul războiului din Irak și este locul cel mai probabil pentru dislocarea avioanelor americane, relevă ziarul. În cadrul „Coaliției voluntarilor”, Londra a propus trimiterea de avioane Typhoon în vestul Ucrainei și a 3–5 mii de militari pentru instruirea armatei ucrainene, iar Franța, Canada și Australia ar putea, de asemenea, să trimită trupe, mai scrie The Times.
Bloomberg își concentrează atenția asupra mecanismului de securitate pentru Ucraina, propus de premierul Italiei, Giorgia Meloni. Potrivit planului inițiat de Meloni, aliații europeni ai Kievului vor trebui să ia o decizie în termen de 24 de ore privind sprijinul militar sau economic pentru Ucraina în cazul reluării agresiunii Rusiei, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, propunerea, denumită un „NATO de tip soft” sau „NATO cu putere redusă”, este inspirată din principiul apărării colective a Alianței, fără a implica însă aderarea efectivă a Ucrainei la NATO. Țările care semnează acorduri bilaterale cu Kievul ar urma să coordoneze rapid acțiunile în cazul unui atac nou, oferind ajutor defensiv, sprijin financiar, consolidarea forțelor armate ucrainene și sancțiuni împotriva Rusiei, deși nu se știe dacă planul va include și trimiterea directă a trupelor pe teritoriul ucrainean, remarcă Bloomberg.
BBC descrie între timp evoluția luptelor de pe front, unde forțele armate ucrainene au început să încercuiască trupele ruse care, în urmă cu o săptămână, reușiseră să pătrundă în zona Dobropolie, la nord de Pokrovsk. Analiștii militari intervievați de BBC spun că armata ucraineană a oprit ofensiva, a recucerit mai multe localități și a creat condiții pentru încercuirea trupelor ruse de lângă Pokrovsk – oraș strategic din estul regiunii Donețk. În pofida contraatacurilor, luptele continuă cu intensitate, iar situația rămâne fluidă și imprevizibilă, concluzionează BBC.
Azerbaidjanul și Emiratele Arabe Unite au refuzat să participe la concursul rusesc „Intervidenie-2025”, prezentat ca alternativă la „Eurovision”, relatează agenția de stat a Rusiei, TASS. Potrivit acesteia, cele două țări au anunțat retragerea din concurs, invocând „motive interne și lipsa timpului pentru pregătiri”. Lista finală cuprinde 19 țări, între care Rusia, China, India, SUA și Africa de Sud, notează TASS, amintind că evenimentul va avea loc pe 20 septembrie. Mai multe publicații occidentale notează că, prin acest concurs, Moscova vrea să demonstreze că, după invadarea Ucrainei, Rusia nu a rămas izolată la nivel internațional, nici pe plan cultural.
Magnifica biserică din lemn roșu din Kiruna, considerată una dintre cele mai frumoase clădiri din Suedia, a ajuns miercuri în noua sa locație, după ce a fost mutată timp de două zile pe roți, scrie AFP. Mutarea a fost realizată în cadrul relocării orașului minier Kiruna, determinată de exploatarea zăcămintelor din zonă, relevă agenția de presă. Operațiunea, realizată cu remorci telecomandate și urmărită de aproximativ 10.000 de turiști, a avut loc în prezența regelui Carl și s-a încheiat fără probleme, scrie în concluzie AFP, precizând că mutarea a costat aproape 45 de milioane de euro și a salvat biserica, deși restul orașului a fost afectat de dezvoltarea minei.
