Revista presei internaționale // Rusia se opune încheierii războiului cu Ucraina; Economia rusă ar putea intra în recesiune
Presa internațională comentează ultimele declarații ale oficialilor de la Moscova, care se opun încheierii imediate a războiului ruso-ucrainean, insistând asupra propriilor condiții de încetare a focului. Mai multe publicații scot între timp în evidență problemele economice cu care se confruntă Rusia, dar și unele țări prietene ale acesteia. Unele ziare scriu despre efectele minime ale sancțiunilor occidentale impuse Rusiei și despre principalele motive ale acestora.
NBC News își focalizează atenția asupra declarațiilor ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia există divergențe majore dintre Moscova și Kiev asupra soluțiilor legate de încheierea războiului ruso-ucrainean. Potrivit sursei, pacea nu va fi restabilită în curând, luând în calcul sugestiile lui Lavrov, care a avertizat că nu trebuie mizat pe o mediere rapidă a negocierilor de către președintele american Donald Trump. Lavrov a confirmat că Moscova se opune unei întâlniri între președinții Rusiei și Ucrainei, deoarece problemele esențiale – garanțiile de securitate și disputele teritoriale – rămân nerezolvate. El a adăugat, citat de NBC News, că Rusia cere Ucrainei să renunțe la pretențiile asupra Crimeei și Donbasului, la aspirația de a intra în NATO și să abroge legile care limitează folosirea limbii ruse.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat pentru NBC News ă războiul din Ucraina s-ar putea încheia în următoarele șase luni, dar Rusia a făcut deja „concesii semnificative”, renunțând la ideea unui guvern marionetă la Kiev și acceptând unele garanții de securitate pentru Ucraina. Vance a lăudat „diplomația energică” a președintelui Donald Trump, menționând că negocierile progresează greu și că, uneori, acesta se simte dezamăgit de Rusia. Trump a avertizat că, în două săptămâni, va lua o decizie importantă, posibil introducând sancțiuni sau tarife masive, în funcție de evoluția negocierilor, a mai declarat Vance pentru NBC News.
The Washington Post scrie că, pe măsură ce armata rusă avansează pe câmpul de luptă și bombardamentele se intensifică, locuitorii din Donbas, rămași sub control ucrainean, se întreabă cum ar trebui să se încheie războiul și dacă președintele Volodimir Zelenski ar trebui să cedeze teritorii. Publicația notează că orice posibil acord de pace cu Rusia ar presupune pierderi teritoriale, inclusiv Crimeea, două treimi din Donețk, aproape întregul Luhansk, precum și zone din Herson și Zaporojie. Pentru mulți ucraineni, o astfel de perspectivă este inacceptabilă, notează ziarul. The Washington Post face referire la un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, care arată că 80% dintre cetățeni cred că Rusia ar putea fi alungată dacă Ucraina va primi suficient sprijin militar din partea Occidentului.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat pentru Deutsche Welle că Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate apropiate de cele oferite membrilor NATO după un eventual acord de pace. El a subliniat că, fără astfel de garanții reale, nu se poate cere Ucrainei să accepte concesii teritoriale. Wadephul consideră că aceste garanții trebuie susținute de cât mai multe state, inclusiv de SUA, pentru a asigura securitatea teritoriilor ucrainene și pentru a presa Rusia. Ministrul german a avertizat că încălcarea acestor garanții va fi considerată un atac asupra Ucrainei și a respins ideea unei „păci impuse” care să dezavantajeze țara. Peste 30 de țări, inclusiv Japonia, și-au exprimat deja disponibilitatea de a sprijini Ucraina, amintește Deutsche Welle.
Bild identifică patru scenarii posibile pentru războiul ruso-ucrainean. Potrivit tabloidului german, cel mai probabil scenariu este continuarea războiului, deoarece nici ucrainenii și nici europenii nu cred că Rusia va ceda. Al doilea scenariu, și anume obținerea păcii de către președintele american Donald Trump, este considerat puțin probabil, Rusia insistând asupra preluării întregului Donbass, scrie Bild. Al treilea scenariu presupune impunerea de sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar acestea nu au fost aplicate deocamdată din cauza riscurilor economice pentru SUA. În al patrulea scenariu, SUA ar putea furniza Ucrainei arme noi, inclusiv rachete cu rază lungă, pentru a presa Rusia să accepte un armistițiu, conchide tabloidul german.
Intensificarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești a dus la scumpirea record a benzinei în mai multe regiuni ale Rusiei și în Crimeea, informează CNN. Ucraina vizează rafinării, stații de pompare și trenuri cu combustibil, afectând producția și viața cotidiană; doar în august dronele ucrainene au lovit cel puțin zece obiective energetice-cheie, notează postul american de televiziune. Acesta amintește că atacurile au provocat incendii la rafinăriile „Lukoil” din Volgograd, Saratov și în regiunea Rostov, generând deficit de combustibil și creșteri semnificative ale prețurilor en-gros și pentru consumatori. Ucraina folosește o strategie de război la distanță cu drone, rachete și sabotaje, CNN estimând daune de 74 de miliarde de dolari. Ca urmare, companiile rusești cumpără urgent petrol din Belarus pentru a acoperi deficitul intern, în timp ce armata rusă folosește predominant motorină și nu este afectată semnificativ, constată CNN.
The New York Times scrie că, în pofida sancțiunilor fără precedent impuse Rusiei, Occidentul nu a reușit până acum să blocheze finanțarea războiului. Publicația notează că SUA au inclus pe listele de sancțiuni peste 6.000 de persoane și companii, însă efectul a fost minim în condițiile în care doar câteva zeci dintre acestea sunt cu adevărat importante pentru economia rusă. Rusia continuă să obțină sute de miliarde de dolari din comerțul internațional, folosind în principal instituții financiare străine, subliniază The New York Times. Experții citați de ziar precizează că Statele Unite evită sancționarea băncilor mari din China, temându-se de perturbarea comerțului global și de creșterea prețurilor pentru consumatorii americani. Uniunea Europeană a vizat recent două bănci regionale chineze, dar nu are suficiente pârghii pentru a impune respectarea sancțiunilor la nivel global, mai spun analiștii intervievați de The New York Times.
În pofida concluziilor pesimiste la care ajung experții intervievați de ziarul american, Fortune scrie că Rusia se confruntă cu probleme economice acute. Potrivit publicației, economia Rusiei riscă să intre în recesiune, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al celei mai slabe recolte din ultimii 17 ani. Ziarul notează că, la summitul din Alaska, președintele rus Vladimir Putin a câștigat timp pentru continuarea războiului, dar nu a obținut ridicarea sancțiunilor sau reluarea cooperării economice cu SUA. Experții intervievați de Fortune estimează o încetinire drastică a creșterii economice: de la 4,3% anul trecut la doar 1,2% în acest an și sub 1% în următorii doi ani. Băncile rusești avertizează asupra unei posibile crize a creditelor, cauzată de dobânzile ridicate și de capacitatea scăzută a debitorilor de a-și plăti datoriile, scrie publicația. În plus, recolta slabă din 2025, afectată de înghețuri și secetă, este văzută de aceiași analiști ca dovadă a slăbiciunilor profunde ale economiei ruse.
Probleme economice majore întâmpină și Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban – prieten declarat al președintelui rus Putin, observă Nepszava. Publicația atrage atenția asupra scăderii drastice a investițiilor din Ungaria, care au scăzut cu 8% în trimestrul al doilea față de anul trecut, marcând al nouălea trimestru consecutiv de declin. Principalele domenii care au tras în jos investițiile au fost imobiliarele, industria prelucrătoare și educația, scăderea fiind parțial compensată de investițiile în transporturi și depozitare, detaliază Nepszava. Publicația Portfolio subliniază la rândul său că declinul investițiilor din Ungaria durează de trei ani și conturează o perspectivă economică sumbră. Cauzele principale sunt slăbirea piețelor de export, criza industriei auto europene, lipsa fondurilor UE și încrederea scăzută a companiilor și consumatorilor, susțin analiștii citați de Portfolio.
The Guardian scrie că Sam Altman, șeful OpenAI, a discutat cu secretarul britanic pentru tehnologie, Peter Kyle, un posibil acord de 2 miliarde de lire sterline pentru a oferi acces gratuit la ChatGPT Premium în întreaga Marea Britanie. Oficialul britanic, susținător al inteligenței artificiale, a folosit deja ChatGPT pentru consultări guvernamentale și a promovat adoptarea acestei tehnologii în educație, apărare și securitate, amintește publicația. În același timp, guvernul britanic se confruntă cu critici din partea artiștilor pentru modificările legilor drepturilor de autor, considerate favorabile marilor companii de tehnologie, conchide The Guardian.
