Revista presei internaționale // Occidentul, în căutarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina; Iranul acuză Rusia de încălcarea acordului de parteneriat strategic
Presa internațională relatează eforturile diplomatice ale Ucrainei privind garanțiile de securitate și pașii concreți pentru încheierea războiului cu Rusia. Mai multe publicații atrag atenția asupra iluziei „concesiilor” prezentate de Moscova și asupra presiunilor internaționale crescânde la adresa Kremlinului. Agențiile internaționale de presă scot în evidență și consecințele secetei cu care se confruntă Europa, în timp ce publicațiile economice notează revenirea rapidă a cererii pentru pachetele turistice, ca măsură de protecție împotriva perturbărilor cauzate de războaie, incendii și greve.
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a discutat la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio și cu omologii europeni despre garanțiile de securitate și pașii către încheierea războiului cu Rusia, relatează BBC. Sîbiga a declarat, citat de serviciul britanic de presă, că Ucraina este pregătită pentru întâlniri la nivel de lideri, în orice format, pentru a opri războiul și a da o șansă diplomației. Șeful diplomației de la Kiev a avertizat că, dacă Rusia continuă să respingă soluții de pace constructive, se va confrunta cu sancțiuni mai dure și cu întărirea capacităților militare ale Ucrainei, mai scrie BBC. În privința garanțiilor de securitate, Kievul insistă ca acestea să fie concrete, obligatorii din punct de vedere juridic și multidimensionale, subliniază același serviciu de știri.
Vicepreședintele american J.D. Vance a prezentat drept „concesii” intențiile Moscovei de a renunța la planurile de răsturnare a guvernului ucrainean și de a oferi garanții de securitate, dar e vorba mai degrabă de o iluzie decât un compromis real, comentează The Telegraph. Potrivit publicației, în realitate, președintele rus Putin nu a abandonat obiectivul de a slăbi statul ucrainean și s-a concentrat pe ocuparea regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Analiștii intervievați de The Telegraph pun la îndoială sinceritatea „concesiilor” lui Putin, considerate mai degrabă o manevră pentru a convinge SUA că Rusia vrea pace. Ucraina a reiterat că nu va accepta încetarea războiului fără garanții de securitate reale și că Putin nu poate fi considerat garant al acestora, conchide The Telegraph.
Putin se înșală dacă crede că poate trage de timp evitând negocieri bilaterale rapide cu Ucraina, a declarat, citat de Tagesschau, ministrul german de externe Johann Wadephul. În timpul unei vizite în Croația, șeful diplomației de la Berlin a avertizat că Rusia se va confrunta cu presiuni internaționale tot mai mari, precizând că Uniunea Europeană pregătește deja al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, notează Tagesschau.
New York Post scrie că Vladimir Putin pare să fi distrus speranțele unui acord de pace în Ucraina, făcute publice în timpul summitului cu Donald Trump de la Alaska, transformând promisiunile în ultimatumuri care fac negocierile imposibile. Publicația amintește că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că o întâlnire între Putin și Zelenski nu este planificată și ar fi posibilă doar după acceptarea condițiilor Moscovei, inclusiv renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și acceptarea unor „probleme teritoriale” nedefinite. Această poziție contrazice declarațiile făcute în Alaska de Putin, care menționa nevoia unor garanții pentru integritatea teritorială a Ucrainei, observă New York Post. Analiștii citați de New York Post atrag atenția că Rusia riscă să transforme semnalele de pace de la Alaska într-un eșec personal al lui Putin, dacă Washingtonul va răspunde prin măsuri ferme, precum oferirea dreptului Ucrainei de a lovi cu rachete occidentale teritoriul rus și impunerea unor sancțiuni economice dure suplimentare împotriva Moscovei.
Au trecut nouă zile de la întâlnirea de la Alaska dintre președintele SUA, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, iar progresul real pare să fi stagnat, notează The New York Times. Trump alterna între rolul de mediator, care ar putea obține concesii de la Putin și să le impună Ucrainei, și cel de aliat al Kievului, promițând sprijin împotriva atacurilor viitoare, scrie ziarul. Trump lasă mereu o „portiță” pentru cazul în care negocierile vor eșua, susținând că SUA ar putea fi nevoite să se retragă și să lase părțile să rezolve conflictul între ele, constată The New York Times. În același timp, Trump continuă să prezinte Washingtonul drept mediator, în timp ce sprijinul direct al SUA pentru Ucraina rămâne ambiguu, conchide ziarul american.
China nu intenționează să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, iar poziția sa rămâne clară și constantă, transmite Global Times, citând o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing, Guo Jiakun. El a remarcat că informațiile apărute în unele publicații occidentale, conform cărora China ar fi discutat participarea la o misiune internațională de pace în Ucraina, nu corespund realității. Oficialul chinez a subliniat, citat de Global Times, că nu există nicio negociere în acest sens și că orice implicare ar fi posibilă doar sub mandat ONU.
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre dezarmarea nucleară, subliniind că Rusia este pregătită să facă progrese în această direcție, iar China ar putea să se alăture acestui proces, informează CNN. Trump a afirmat, citat de postul american de televiziune, că denuclearizarea este un obiectiv-cheie al negocierilor sale cu Rusia și a avertizat că răspândirea armelor nucleare trebuie oprită. Cu toate acestea, Rusia intenționează să își modernizeze programul nuclear, invocând „amenințări din partea Occidentului”, notează CNN, amintind că Moscova a vorbit recent despre riscuri majore pentru securitatea sa.
Un înalt oficial iranian a acuzat Rusia că a sprijinit Israelul împotriva Iranului, în timpul războiului de 12 zile dintre Iran și Israel din luna iunie a acestui an, relatează Al Arabiya. Potrivit publicației, demnitarul apropiat ayatolahului Ali Khameni a învinuit Moscova că a furnizat Israelului informații despre centrele de apărare antiaeriană ale Teheranului. Potrivit acestuia, conflictul a demonstrat inutilitatea alianței strategice a Iranului cu Rusia, Moscova limitându-se în timpul conflictului doar la declarații critice față de atacurile israeliene. Între 1 și 24 iunie, aviația israeliană a reușit să distrugă aproape complet apărarea aeriană a Iranului și să lovească obiective nucleare importante, amintește Al Arabiya. Deși președintele rus Vladimir Putin și cel iranian Masud Pezeșkian semnaseră în ianuarie un acord de parteneriat strategic ce promitea cooperare militară extinsă, Kremlinul nu a oferit ajutor concret Teheranului, conchide Al Arabiya.
China intenționează să construiască un baraj uriaș în Tibet, pe fluviul Brahmaputra, ceea ce ar putea provoca secetă în India, avertizează Reuters. Potrivit agenției de presă, guvernul indian se teme că fluxul de apă ar putea scădea cu până la 85% în sezonul uscat și plănuiește să răspundă cu construcția propriului baraj, dar se confruntă cu opoziția locală. China susține că nu va devia apa, însă proiectul de 170 de miliarde de dolari amenință aprovizionarea cu apă a peste 100 de milioane de oameni din China, India și Bangladesh. În India, proiectul Upper Siang ar permite stocarea a 14 miliarde de metri cubi de apă, pentru a atenua impactul secetei și eventualele acțiuni chineze, explică Reuters. Tensiunile sunt amplificate de disputele teritoriale ale Chinei asupra statului Arunachal Pradesh și de utilizarea apei ca instrument geopolitic în regiune, mai scrie Reuters.
În această lună, bazinul mediteranean și Europa au înregistrat cea mai mare extindere a secetei de la începutul observațiilor din 2012, afectând peste jumătate din soluri, transmite AFP. Cele mai afectate regiuni sunt Caucazul și Balcanii, unde până la 97% din teritorii se află sub alertă sau avertizare, relatează agenția de presă, precizând că e vorba de țări precum Georgia, Armenia, Bulgaria și Kosovo. AFP amintește că în ultimele două luni, valurile de căldură au provocat incendii de vegetație soldate cu victime în Muntenegru și Albania, iar focare violente au mai lovit Spania, Portugalia și Italia. În schimb, Germania, Elveția, Austria și Cehia au înregistrat o ameliorare a umidității solului și a vegetației, notează agenția de presă. Potrivit acesteia, incendiile alimentate de secetă au distrus deja peste 1 milion de hectare în Uniunea Europeană, depășind recordul anual anterior.
Financial Times scrie că interesul pentru pachetele turistice, considerate în ultimul deceniu un model învechit de vacanță, a revenit în creștere rapidă. Dacă înainte mulți călători preferau să își organizeze singuri vacanțele, rezervând separat zboruri și hoteluri prin internet, acum ei revin la agențiile de turism pentru a cumpăra pachete complete, care includ transport, cazare și servicii suplimentare, scrie publicația. Potrivit Financial Times, această tendință e determinată de războaie, incendii și proteste ale populației din unele țări, care perturbă tot mai des călătoriile, iar turiștii caută garanțiile și protecția pe care le oferă doar pachetele turistice.
