Revista presei internaționale // Eșec al campaniei de vară a armatei ruse în Ucraina; Politica administrației SUA depreciază dolarul
Presa internațională analizează eșecul armatei ruse în ofensiva de vară din Ucraina și impasul în care se află aceasta pe câmpul de luptă. Publicațiile occidentale abordează, în același timp, inițiativele de securitate și noile sancțiuni pregătite de Uniunea Europeană împotriva diplomaților ruși. În paralel, presa de peste ocean își concentrează atenția asupra disputelor legate de stilul de guvernare al președintelui american Donald Trump. Efectele deciziilor de la Washington asupra dolarului și piețelor financiare globale reprezintă un alt subiect abordat de presa internațională.
Generalii lui Putin nu și-au atins obiectivele în ofensiva de vară din Ucraina, titrează Bild. Corespondentul militar al tabloidului german, Julian Repke, transmite că armata rusă nu a reușit să străpungă linia frontului din Donbas, iar deschiderea unui nou front în regiunile Harkov și Sumî nu a adus rezultate semnificative. În trei luni de ofensivă, trupele ruse au ocupat mai puțin de jumătate de procent din teritoriul ucrainean, adică aproximativ 1.800 km², în ciuda mobilizării a 160.000 de soldați și a atacurilor asupra orașelor Pokrovsk, Harkov și Sumî, scrie Repke. Încercările Kremlinului de a crea o „zonă de securitate” în regiunile Cernihiv, Sumî și Harkov au eșuat, iar frontul de sud a rămas stabil, notează corespondentul Bild. Acesta anticipează că Rusia ar putea relua ofensiva iarna, când condițiile meteo vor slăbi protecția Ucrainei împotriva dronelor.
Mulți analiști susțin că Ucraina nu poate învinge Rusia, deși realitatea arată că nici Rusia nu are capacitatea de a câștiga războiul, titrează The Moscow Times. Publicația independentă rusă face referire la criticile istoricului Phillips O’Brian adresate comunității de experți occidentali, pe care îi numește „un cerc de ratați” ce susțineau, în primele zile ale invaziei la scară largă, că Ucraina va ceda în trei zile. O’Brian subliniază că acești analiști au supraestimat puterea Rusiei, au crezut propaganda Kremlinului despre o Ucraină slabă și au ignorat punctele forte ale societății ucrainene. În același timp, rapoartele occidentale tind să exagereze avansurile teritoriale ale Moscovei, fără a menționa pierderile uriașe de pe front, notează istoricul. Evaluările greșite nu ajută Ucraina, ci doar slăbesc înțelegerea realității războiului, remarcă O’Brian, citat de The Moscow Times.
Reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a vorbit la Fox News despre negocierile diplomatice cu Ucraina și Rusia. El a anunțat că, în această săptămână, se va întâlni cu delegația ucraineană la New York, subliniind că discuțiile cu partea rusă au loc zilnic. Witkoff s-a declarat convins că, în pofida semnalelor pesimiste venite de la Moscova, o întrevedere directă între președinții Ucrainei și Rusiei va avea loc. Potrivit acestuia, un acord nu poate fi încheiat fără ca președintele rus să fie prezent la masa negocierilor.
„Cum poate fi îngrădită calea lui Putin în Europa?” – este titlul unui articol publicat de Financial Times. Autorul amintește că terenurile mlăștinoase, precum Kishhofer-Moor din nord-estul Germaniei, pot încetini invaziile cu tancuri și reprezintă atât o barieră militară, cât și o soluție ecologică. El afirmă că refacerea zonelor umede ar putea opri expansiunea Rusiei și ar contribui la combaterea schimbărilor climatice, iar exemple istorice arată că mlaștinile pot fi folosite ca linii naturale de apărare. Mai multe state europene, inclusiv Estonia, au început deja să valorifice aceste obstacole naturale în strategiile lor de securitate, scrie Financial Times.
The New York Times scrie că, deși Donald Trump s-a arătat optimist privind sfârșitul războiului ruso-ucrainean, un acord de pace rămâne departe. În Germania au început dezbateri privind trimiterea de trupe pentru o misiune europeană de securitate, temă crucială pentru cancelarul Friedrich Merz, care vrea să redea țării rolul de lider pe continent. Ziarul remarcă procesul de modernizare prin care trece armata germană, dar și lipsa recruților, motiv pentru care guvernul pregătește reintroducerea unei forme de serviciu militar. Merz a sugerat că Germania ar putea participa la o misiune de menținere a păcii în Ucraina, însă populația și o parte a clasei politice sunt reticente. Ministrul de externe, Johann Wadephul, avertizează că trimiterea de trupe în Ucraina ar putea suprasolicita armata germană, deja angajată în apărarea Lituaniei.
The Wall Street Journal scrie că planul de trimitere a forțelor de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, se lovește de scepticismul opiniei publice europene. În Germania, un sondaj arată că 56% dintre cetățeni se opun participării, iar în Franța există sprijin majoritar doar dacă va fi semnat un acord de pace. În Polonia, guvernul avertizează că trimiterea trupelor ar putea provoca escaladarea conflictului, în timp ce 58,5% dintre polonezi resping categoric ideea. În Marea Britanie, populația susține doar participarea la negocieri, dar nu implicarea directă, notează ziarul. Oficialii europeni admit că, fără garanțiile Statelor Unite, va fi greu de convins electoratul, deși liderii politici subliniază că o astfel de desfășurare este esențială pentru securitatea Europei.
Uniunea Europeană urmează să interzică intrarea diplomaților ruși în spațiul Schengen, informează Politico. Într-un interviu, ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a declarat că inițiativa ar putea fi inclusă în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și este menită să prevină acțiunile ostile ale acesteia în Europa. Cehia a fost prima țară care a propus, încă din 2023, ca diplomații ruși să nu se poată deplasa liber prin Uniunea Europeană, susținând că mulți dintre ei sunt agenți ai serviciilor secrete, amintește Politico. Inițiativa a fost sprijinită ulterior de mai multe state europene, inclusiv Polonia și România, precizează publicația, adăugând că în prezent aproximativ 400 de diplomați ruși cu statut oficial în UE sunt considerați agenți de informații.
Publicația proguvernamentală de la Budapesta Magyar Nemzet scoate în evidență noile critici ale premierului Viktor Orbán la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acesteia, Orbán l-a acuzat pe Zelenski de „șantaj și amenințări” după ce acesta a recunoscut că armata ucraineană a lovit oleoductul „Drujba”, prin care Rusia exportă petrol în Ungaria și Slovacia. Magyar Nemzet scrie că atacurile asupra oleoductului au fost un răspuns la blocarea de către Ungaria a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul maghiar a amenințat cu blocarea livrărilor de energie electrică către Ucraina, Ungaria asigurând mai bine de o treime din importurile de curent ale țării vecine, notează publicația.
Președintele SUA, Donald Trump, care l-a numit anterior pe omologul său ucrainean „dictator”, este acum nevoit să demonstreze că el însuși nu este dictator, comentează Axios. Publicația se referă la justificările lui Trump, care a negat acuzațiile după ce a trimis trupele Gărzii Naționale în Washington pentru combaterea criminalității. Axios amintește că, pe 25 august, liderul de la Casa Albă a semnat un decret prin care a mandatat secretarul Apărării să pregătească o unitate specială pentru „asigurarea siguranței publice” în capitală. Criticii, inclusiv democrații, au denunțat decizia drept un act de autoritarism și militarizare a orașelor americane. Trump susține că măsura vizează reducerea criminalității, deși statisticile arată o scădere a infracționalității violente în Washington.
Reuters relatează că dolarul și obligațiunile americane pe termen lung au scăzut după ce Donald Trump a anunțat demiterea Lizei Cook, membră a Consiliului Rezervei Federale – gest interpretat ca un nou atac asupra independenței băncii centrale. Moneda americană s-a depreciat față de euro, iar bursele din Asia au urmat scăderile de pe Wall Street, sporind incertitudinea privind împrumuturile bancare în caz de criză. În schimb, prețul aurului a urcat la cel mai înalt nivel din ultimele două săptămâni, ajungând la 3.386 de dolari pe uncie, scrie agenția. Lipsa de încredere afectează imaginea SUA ca destinație sigură pentru investiții, susțin managerii financiari intervievați de Reuters.
