Revista Presei: Donald Tusk în limba română: Când un popor este unit și curajos, niciun imperiu nu-l poate învinge
Ziua Independenței Republicii Moldova; vizita istorică la Chișinău a președintelui francez, a cancelarului german și a premierului polonez, dar și comentariile experților - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
„Când un popor este unit și curajos, niciun imperiu nu-l poate învinge.” Jurnal.md propune mesajul premierului Poloniei, Donald Tusk, care a fost rostit în limba română, pe scena din Piața Marii Adunări Naționale. De Ziua Independenței Republicii Moldova, oficialul polonez, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz și președinta Maia Sandu au ieșit cu mesaje de felicitare în fața mulțimii prezente la concert. „Moldova va rămâne independentă, suntem alături de voi acum și în viitor” a spus cancelarul german. Tot în română și-a ținut discursul președintele Franței, care a spus că: Inima Europeni bate mai puternic ca niciodată la Chișinău. Moldova va fi și ea în Europa, mai puternică și mai prosperă, scrie protv.
Iar pe Moldova 1 găsiți mesajul președintei Maia Sandu din Piața Merii Adunări Naționale. Cu ocazia celor 34 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, șefa statului a subliniat că Republica Moldova a reușit să avanseze pe calea integrării europene, pentru că își dorește și merită să trăiască în pace, să-și consolideze democrația și să aducă Europa aici, acasă.
„Trei prieteni în vizită la prieteni”. Europa Liberă vine cu un amplu reportaj despre vizita comună la Chișinău a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk, cu o lună înaintea alegerilor parlamentare. Cei trei lideri și-au declarat sprijinul total pentru parcursul european al R. Moldova și pentru securitatea ei, în fața amenințărilor hibride rusești. Temele dominante ale discuțiilor au fost securitatea Moldovei, confruntată cu amenințări, dar și nevoia continuării parcursului european. Politicienii au condamnat încercările de influențare a evoluțiilor politice interne din Moldova de către Rusia, inclusiv prin propagandă și „minciuni”, cum le-a numit liderul francez.
„Donald Tusk, Emmanuel Macron și Friedrich Merz nu vin aici cu tancuri, ci pașnic, pentru a ne arăta sprijinul în drumul nostru european și în aceste momente dificile”. Este comentariul doctorulului în istorie Ștefan Bejan, pentru Radio Chișinău. În opinia lui, vizita celor trei lideri europeni poartă un caracter simbolic, în condițiile în care presiunile Rusiei asupra Chișinăului au crescut constant în ultimele luni, atenstându-se o ingerință fără precedent a Kremlinului în încercarea de a împiedica aderarea țării la Uniunea Europeană. Aceste vizite arată încă o dată că Republica Moldova este pe agenda europeană, mai spune analistul politic Ștefan Bejan.
Setea populației de libertate și dorința de a-și decide singură viitorul, precum și conjunctura externă favorabilă idealurilor naționale au fost elementele esențiale care au determinat proclamarea independenței R. Moldova pe 27 august 1991. Moldova 1 a discutat cu deputați în primul Parlament, părinți fondatori ai țării. Scriitorul Ion Hadârcă a ținut să puncteze că proclamarea independenței a fost precedată de trei Mari Adunări Naționale, organizate de Mișcarea de Eliberare Națională. Iar istoricul Ion Varta a punctat că Mișcarea de Eliberare Națională a fost „absolut admirabilă”, remarcând faptul că a existat „o legătură între generațiile postbelice care s-au format în perioada interbelică și s-au înregimentat în lupta de rezistență antisovietică și anticomunistă”.
Am plâns când Iliescu mi-a spus că mai mult decât Independență nu se poate și Unire nu va fi. RFI propune un interviu cu președintele Frontului Popular, prim-vicepreședintele Parlamentului Independenței Ion Hadârcă. El spune că, cu o săptămână până la proclamarea Declarației de Independență, a avut discuții cu conducerea statului român: ministrul de Externe, Adrian Năstase, premierul Petre Roman și președintele Ion Iliescu. Invocând faptul că România se află într-un context foarte complicat, inviolabilitatea frontierelor recunoscută de către Pactul de la Helsinki, Iliescu a spus că mai mult decât independența, nu putem face”. Alte detalii importante din acea perioadă, găsiți pe RFI.
Pe IPN citiți opinia istoricului Anatol Țăranu: 34 de ani de Independență fără retuș de sărbătoare. Editorialistul notează că după o lună de la aniversarea Zilei Independenței, Republica Moldova va susține un examen de maximă responsabilitate istorică privind viitorul său. Apropiatele alegeri parlamentare constituie momentul adevărului pentru o societate aflată la răscruce. În acest context, războiul hibrid al Rusiei imperiale împotriva Republicii Moldova are ca obiectiv central consolidarea ideologică a moldovenismului, care servește direct interesele revanșarde ale Moscovei. Anatol Țăranu spune că realitatea geopolitică actuală demonstrează că doar o Republică Moldova românească poate deveni cu siguranță membru al Uniunii Europene. Rezultatul scrutinului trebuie să prefacă a 34-a aniversare de Independență în sfârșitul perioadei de stagnare și ambiguitate, iar viitorul jubileu de 35 de ani să întruchipeze dezvoltarea rapidă și ruptura definitivă de trecutul colonial.
La cei 34 de ani de la proclamarea independenței, moldo-street.com propune analiza: De ce în 2024 economia Moldovei este cu 16,9% mai mică comparativ cu anul 1990? Primul deceniu de independență a reprezentat un fiasco continuu pentru economia moldovenească. În anii 2000, pe fondul stabilității regionale și a creșterii substanțiale a volumului de remiteri de la moldovenii care munceau peste hotare, economia a recuperat o parte din decalajul pierdut. Iar în anul 2024 economia se afla la nivel de 83,1% din nivelul anului 1990. Printre cauze sunt: furtul miliardului, perioada „statului capturat”, impactul războiul dus de Federația Rusă în Ucraina, inflația globală de după pandemie, șantajul energetic al Rusiei. Pentru comparație, economia României este de peste 2 ori mai mare în termeni reali față de anul 1990, chiar dacă atunci, Republica Moldova avea un nivel de dezvoltare superior celui din România. Situație s-a schimbat radical mai ales după accederea României în NATO și Uniunea Europeană, constată publicația.
Mai mulți jurnaliști au primit mesaje cu amenințări cu moartea. Newsmaker.md relatează cazul jurnalistei, Daria Slobodcicova. În mesaj se face apel la alegători să voteze pentru Maia Sandu „pentru a-și salva viața”. Reprezentanții aparatului prezidențial au declarat că persoane necunoscute utilizează „tactici de destabilizare și diseminare a fricii”. Între timp, oamenii legii au anunțat că dețin mai multe informații în acest sens și întreprind măsuri pentru identificarea și localizarea persoanelor implicate.
TV 8 scrie că și în acest sezon rece, statul va compensa facturile la gaz și la căldură. Sistemul de compensare va rămâne în mare parte neschimbat, iar cetățenii vor trebui să se înregistreze, a declarat ministrul Muncii, Alexei Buzu. Exact ca și iarna trecută, ajutorul va fi acordat sub formă monetară, ci nu direct în factură. Ministrul a mai menționat că, până în decembrie 2025, pentru primii 100 KW de energie vor fi menținute compensațiile, iar ulterior deciziile vor depinde de nivelul tarifelor și de resursele disponibile.
