Revista presei internaționale // Trump, gata să accepte pacea în Ucraina aproape în orice condiții; Turneu pentru securitate al șefului executivului UE
Presa internațională analizează blocajul negocierilor pentru încheierea războiului ruso-ucrainean și iritarea tot mai mare a președintelui american Donald Trump, dispus să accepte un acord de pace aproape în orice condiții. Mai multe publicații occidentale relatează despre scopul turneului președintelui Comisiei Europene în țările din estul blocului comunitar, unde urmează să abordeze consolidarea securității și cooperării cu NATO. Între alte subiecte tratate de presa internațională se numără reducerea tarifelor în comerțul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, dar și inovarea ecologică a producătorilor italieni de mere.
The Atlantic scrie că președintele american Donald Trump este tot mai iritat de lipsa progresului în negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean și ar accepta un acord de pace aproape în orice condiții. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, Trump le-ar fi transmis în discuții private aliaților europeni și Kievului că ar trebui „să se împace cu pierderea unor teritorii” pentru a opri conflictul. Întâlnirea lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin din Alaska și misiunea emisarului Casei Albe, Steve Witkoff, la Moscova nu au adus rezultate concrete, remarcă The Atlantic. Ziarul subliniază că problema principală rămâne lipsa unor garanții clare de securitate pentru Ucraina, Washingtonul oferind doar sprijin limitat. Trump se află prins între promisiunea de „pace în 24 de ore” și reticența de a-și asuma noi angajamente care l-ar putea costa sprijinul republicanilor radicali, conchide The Atlantic.
O întâlnire directă între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cel rus, Vladimir Putin, nu va avea loc în viitorul apropiat. E concluzia cancelarului german Friedrich Merz, făcută la un briefing cu președintele francez Emmanuel Macron, notează Politico. Publicația subliniază că declarația cancelarului german a venit după atacurile aeriene rusești asupra Kievului din noaptea de 28 august, soldate cu 20 de morți, între care patru copii, și zeci de răniți. Friedrich Merz a amintit că președintele ucrainean e dispus să se așeze la masa tratativelor de pace în orice moment și a avertizat că, dacă Putin va continua să respingă această inițiativă, Occidentul va fi obligat să ia în calcul noi măsuri de presiune împotriva Moscovei, menționează Politico.
Euronews relatează că președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa, l-a numit pe Donald Trump „agent rus” și a acuzat administrația americană că favorizează strategic Rusia, evitând aplicarea sancțiunilor anunțate, în pofida agresiunii militare. Președintele portughez a criticat și modul în care Trump gestionează negocierile, învinuindu-l că încearcă să fie arbitru, dar discută „cu o singură parte”. În aceste condiții, Ucraina și statele europene trebuie să își impună poziția pentru a participa real la procesul de pace, a mai spus Rebelo de Sousa, citat de Euronews.
Rusia nu mai urmărește controlul total asupra celor patru regiuni ucrainene parțial ocupate de la începutul invaziei, a declarat într-un interviu pentru TGRT Haber TV ministrul turc de externe Hakan Fidan. El a precizat că Rusia și-a redus cererile și intenționează să păstreze controlul doar asupra unor zone limitate, respectând în mare parte linia frontului. Fidan a spus că, pentru prima dată, în cadrul negocierilor dintre Ucraina și Rusia din Turcia au fost prezentate pozițiile concrete ale ambelor părți. Potrivit lui Hakan Fidan, ulterior acestea au fost discutate și în cadrul întâlnirii dintre președintele american Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska. Rusia își concentrează acum obiectivele asupra întregii regiuni Donețk și asupra menținerii pozițiilor de pe linia frontului din Zaporojie, iar acordul propus include mecanisme de securitate care ar putea constitui baza unei soluții pe termen lung, a mai spus ministrul turc de externe Hakan Fidan în interviul acordat TGRT Haber TV.
Interesul Europei pentru apărare crește, stimulând extinderea industriilor de apărare, inclusiv a grupului german Rheinmetall, a declarat într-un interviu pentru Sky News directorul companiei germane de producție a armamentului Rheinmetall, Armin Papperger. Potrivit acestuia, compania pe care o conduce construiește noi fabrici în România, Bulgaria și Marea Britanie pentru producția de pulbere și componente de armament, ca răspuns la agresiunea Rusiei și cerințele de reînarmare ale Germaniei și aliaților europeni. Directorul Rheinmetall estimează că Europa dispune de aproximativ două milioane de proiectile de artilerie, insuficiente pentru necesități, și că va fi nevoie de 10 ani pentru completarea stocurilor. Președintele Zelenski ar fi indicat necesitatea a 2,5 milioane de proiectile în caz de armistițiu și 4,5 milioane în caz de război, spune Armin Papperger. Conducerea Rheinmetall susține însă că Europa ar fi capabilă să se apere chiar înainte de completarea stocurilor, reflectând schimbarea abordării Germaniei față de securitate după războiul din Ucraina, notează Sky News.
Rusia sau reprezentanții săi desfășoară zboruri cu drone de supraveghere deasupra rutelor utilizate de SUA și aliați pentru transportul militar prin Germania de Est, pentru a colecta informații utile operațiunilor de sabotaj și sprijinului trupelor sale din Ucraina, transmite The New York Times. Campania rusă de sabotaj a vizat depozite din Marea Britanie, un baraj din Norvegia și cabluri submarine din Marea Baltică, dar în 2025 activitatea a scăzut comparativ cu anul precedent, parțial datorită eforturilor diplomatice, scrie ziarul american. Observarea rutelor de aprovizionare cu arme reprezintă un spionaj direct, ajutând Rusia să identifice producători și tipurile de armament livrate către Ucraina și Polonia, semnalează publicația. Analistul Set Jones subliniază într-un interviu acordat pentru The New York Times că aceste informații ar putea fi folosite pentru viitoarele operațiuni de sabotaj sau atacuri strategice rusești în Europa.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, începe azi un turneu de patru zile, în timpul căruia va vizita țările din estul blocului comunitar, transmite AFP. Șeful executivului de la Bruxelles va merge în țările baltice, Finlanda, Polonia, Bulgaria și România, pentru a consolida solidaritatea și apărarea statelor aflate la frontiera cu Rusia și Belarus, scrie agenția de presă. AFP detaliază programul turneului președintelui Comisiei Europene, care va aborda în Finlanda și Estonia soluții pentru combaterea „flotei fantomă” a Rusiei și a amenințărilor subacvatice. În Polonia și Lituania, președintele Comisiei Europene va merge la frontierele cu Belarus pentru a evalua riscurile hibride și convenționale. În România, Ursula von der Leyen se va întâlni cu președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan la Constanța, pentru discuții privind securitatea Mării Negre, conchide AFP.
Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că țara sa ar putea părăsi Uniunea Economică Eurasiatică, întrucât nu este compatibilă cu procesul de integrare europeană, relatează The Moscow Times. Publicația independentă rusă amintește că, în aprilie, președintele Armeniei, Vahagn Haceaturian, a promulgat legea privind intenția de aderare la Uniunea Europeană, care urmează să fie confirmată prin referendum. Între timp, Uniunea Europeană a lansat negocieri cu Erevanul pentru liberalizarea vizelor, condiționată de reforme în domeniul migrației, securității frontierelor și combaterii corupției, mai scrie The Moscow Times.
Comisia Europeană propune eliminarea taxelor vamale la bunurile industriale importate din SUA, în cadrul acordului semnat pe 27 iulie între liderul de la Casa Albă, Donald Trump, și șeful executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, transmite Reuters. Agenția de presă notează că înțelegerea prevede reducerea tarifelor americane la automobilele europene de la 27,5% la 15%, măsură aplicabilă din 1 august. Potrivit Reuters, acordul a permis evitarea unui război comercial major, dar este considerat asimetric, întrucât UE trebuie să cumpere mai multe produse americane, în timp ce Washingtonul menține tarife pentru 70% dintre exporturile europene. Trump a justificat presiunea asupra Bruxelles-ului prin dorința de a reduce deficitul comercial al SUA, care în 2024 a fost de 235 miliarde de dolari, relevă aceeași agenție de presă. Propunerea legislativă trebuie aprobată de statele membre și Parlamentul European, însă reducerea tarifelor pentru mașinile europene se aplică deja, remarcă Reuters.
Agenția italiană de presă ANSA scrie că producătorii de mere din nordul Italiei folosesc un teleferic special pentru a transporta recolta din livezi spre depozitele din peșteri, la poalele Munților Dolomiți. Instalația are 1,3 kilometri și o diferență de nivel de 90 de metri, reducând anual circa 5.000 de curse cu camionul, notează ANSA. Potrivit agenției de presă, telefericul poate muta 460 de lăzi cu mere pe oră, fiecare având câte 300 de kilograme. Proiectul e finanțat în proporție de 40% din fonduri europene de relansare și face parte dintr-o strategie de protecție a mediului bazată pe energie regenerabilă, irigare prin picurare și depozitare naturală la rece, conchide ANSA.
