Politico: UE analizează crearea unui fond pentru transferul a 200 de miliarde de euro din active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei
Comisia Europeană elaborează un plan de transfer a circa 200 de miliarde de euro din active rusești înghețate pentru a reconstrui Ucraina după încetarea războiului. Bruxelles-ul testează disponibilitatea capitalelor țărilor UE pentru transferul activelor în investiții ce ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar pune mai multă presiune pe Rusia, care refuză să oprească luptele, au declarat pentru Politicomai mulți oficiali.
Susținătorii văd, de asemenea, acest plan ca un pas către posibilitatea confiscării activelor și predării lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti compensații post-război.
„Avansăm lucrările privind activele ruse înghețate pentru a contribui la apărarea și reconstrucția Ucrainei”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o intervenție mai fermă decât până acum pe această temă.
Este important de menționat că această opțiune nu ar însemna confiscarea imediată a activelor, ceea ce majoritatea țărilor UE resping din motive financiare și legale. Discuțiile vor atinge un punct crucial sâmbătă, când cei 27 de miniștri de Externe ai UE vor dezbate opțiunea pentru prima dată în cadrul unei întâlniri informale la Copenhaga, Danemarca.
În cadrul discuției, miniștrii ar trebui să analizeze „opțiuni suplimentare pentru utilizarea veniturilor provenite din activele rusești”, potrivit unei note consultate de Politico.
Potrivit aceleiași surse, Ucraina s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de euro în 2026. Astfel, țările UE caută idei noi pentru a continua finanțarea țării afectate de război.
Țările Baltice, care se învecinează cu Rusia, și alte câteva au susținut de mult timp, la nivelul UE, ideea confiscării totale a activelor.
Această opțiune continuă să întâmpine rezistență din partea țărilor din Europa de Vest, inclusiv Germania, Italia și Belgia. Aceasta din urmă este deosebit de expusă riscurilor legale și financiare, deoarece găzduiește Euroclear, instituția financiară care deține majoritatea activelor rusești.
Țările G7 au convenit, în 2024, să direcționeze 45 de miliarde de euro din profiturile generate de investițiile activelor rusești către Ucraina, păstrând intacte activele de bază. Cu toate acestea, partea UE de 18 miliarde de euro din venituri va fi plătită integral până la sfârșitul anului.
Ca soluție, avocații Comisiei Europene analizează transferul activelor într-un „fond special” susținut de mai multe țări UE și, eventual, străine.
Oficialii compară acest nou fond propus cu Mecanismul European de Stabilitate (MES), un „fond de bani” pentru salvarea țărilor, susținut doar de membrii zonei euro și creat în afara tratatelor UE.
Posibilul fond pentru Ucraina ar fi, de asemenea, deschis țărilor G7, inclusiv Regatului Unit și Canadei, care susțin confiscarea activelor, a spus un oficial UE. În ansamblu, această nouă structură ar oferi UE un control mai mare pentru a preda Ucrainei activele la momentul potrivit.
Potrivit regulilor actuale, o singură țară poate, practic, să returneze activele către Moscova prin veto la reînnoirea sancțiunilor, care se votează la fiecare șase luni. Guvernul pro-Rusia și pro-Trump din Ungaria ar putea, cel mai probabil, să procedeze astfel. Mutarea fondurilor către o nouă structură fără cerințe de unanimitate ar preveni această amenințare din partea Ungariei.
Transferul activelor într-un nou fond ar permite, de asemenea, plasarea lor în investiții mai riscante, capabile să genereze randamente mai mari pentru Ucraina. Aceasta ar fi o schimbare față de regulile actuale, care obligă Euroclear să investească activele prin intermediul băncii centrale a Belgiei, care oferă cea mai scăzută rată de rentabilitate fără risc disponibilă.
Scepticii, inclusiv directorul Euroclear, Valérie Urbain, se tem însă că toți contribuabilii UE ar putea suporta pierderile rezultate din operațiunile riscante. Pentru a împărți povara legală și financiară, Belgia dorește ca celelalte țări UE să își asume responsabilitatea pentru active în cadrul planului propus de Comisie.
