Revista presei internaționale // Act rusesc de intimidare a președintelui Comisiei Europene; „Sudul Global” îl scoate pe Putin din izolare
Presa internațională continuă să comenteze semnificația geopolitică a summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai din China, unde este promovată o alternativă la ordinea globală dominată de Occident. Mai multe publicații occidentale comentează incidentul aeronavei președintelui Comisiei Europene, care a pierdut ieri semnalul GPS la aterizarea pe aeroportul din Bulgaria. Criza politică din Franța și manifestațiile antiguvernamentale din Serbia se numără printre alte subiecte abordate de presa internațională.
Aeronava președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pierdut ieri semnalul GPS la aterizarea pe aeroportul din Plovdiv, Bulgaria, fiind nevoită să folosească hărți tipărite, scriu agențiile internaționale de presă. Potrivit Telegraf.ua, incidentul este considerat un posibil act de sabotaj din partea Rusiei și a avut loc în ultima zi a turneului șefului executivului de la Bruxelles în țările din flancul estic al NATO, destinat consolidării apărării împotriva amenințărilor Rusiei. Experții intervievați de Telegraf.ua susțin că Rusia ar fi putut folosi sisteme de bruiaj electronic de pe teritoriul Crimeei, ocupate temporar, pentru a intimida partenerii europeni ai Ucrainei. Kremlinul a negat acuzațiile prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitrii Peskov, notează publicația.
Autoritățile bulgare suspectează că Rusia ar fi blocat sistemul GPS al avionului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o posibilă încercare de intimidare, relatează Sky News. Potrivit postului american de televiziune, incidentul a avut loc în contextul pregătirii celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei și al discuțiilor despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. Evenimentul s-a produs în timpul unui tur de patru zile al lui von der Leyen prin statele UE aflate la granița cu Rusia sau în apropiere, unde a văzut „provocările și amenințările cotidiene” ale Rusiei, notează Sky News. Experții citați de postul de televiziune avertizează că astfel de atacuri hibride, inclusiv cibernetice și de spionaj, sunt în creștere pe măsură ce UE intensifică presiunea asupra Moscovei. Recent, mai multe drone neidentificate au monitorizat mișcarea trupelor NATO în Germania de Est, probabil ca parte a unei operațiuni de informații rusești, amintește Sky News.
Reuters transmite că, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, președintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit pentru prima dată cu liderul rus Vladimir Putin și cu cel nord-coreean Kim Jong Un, în văzul președintelui american Donald Trump și al altor lideri occidentali. Potrivit analiștilor intervievați de agenția de presă, reuniunea de la Beijing arată influența Chinei asupra regimurilor autoritare care contestă ordinea mondială bazată pe principiile occidentale. Întâlnirea ar putea duce la formarea unei noi axe trilaterale, bazate pe un pact de apărare reciprocă, iar orice consolidare militară a acesteia provoacă îngrijorare în Occident, în pofida inițiativelor diplomatice promovate de Trump, spun experții citați de Reuters.
Premierul indian Narendra Modi a reafirmat apropierea de Rusia în timpul întâlnirii cu Vladimir Putin la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai din China, relatează Financial Times. Ziarul atrage atenția asupra mesajului liderului indian, care a subliniat importanța parteneriatului țării sale cu Rusia, dar și pentru stabilitatea globală. Discuțiile au vizat în special extinderea cooperării energetice și militare, în pofida sancțiunilor și tarifelor impuse de Washington Indiei, din cauza achizițiilor de petrol rusesc care ajută Rusia să-și finanțeze războiul dus împotriva Ucrainei, constată Financial Times.
Acum trei ani, Vladimir Putin părea izolat la summitul anual al organizațiilor politice și de securitate din Eurasia, în timp ce invazia sa în Ucraina provoca îngrijorare internațională, notează The New York Times. Situația s-a schimbat însă, iar la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, Putin s-a aflat în compania liderilor Chinei, Indiei și altor state, primind un tratament cordial și sprijin diplomatic, subliniază ziarul. Potrivit The New York Times, Putin a folosit reuniunea pentru a acuza public Occidentul pentru războiul din Ucraina, în timp ce diplomația Rusiei și relațiile cu China, India și Turcia au consolidat sprijinul economic și politic pentru regimul de la Kremlin. Ucraina a criticat absența mențiunii războiului în comunicatul final, iar liderii europeni rămân, în mare parte, reci față de Rusia, scrie aceeași publicație, remarcând că politicile comerciale și externe ale președintelui american Donald Trump au creat oportunități pentru Putin și Xi să se prezinte ca parteneri mai stabili, conchide The New York Times.
Pe 1 septembrie 2025, în Rusia au intrat în vigoare mai multe restricții și obligații care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor, transmite BBC. Potrivit serviciului de presă, printre ele se numără interzicerea căutării intenționate a „materialelor extremiste” pe internet și transmiterea cardurilor SIM altor persoane, precum și obligația ca noile telefoane să aibă preinstalat mesagerul național Max. Lista materialelor considerate extremiste de Ministerul Justiției include organizații interzise, texte, imagini și fișiere greu de interpretat, notează BBC. Pentru încălcarea acestei reguli, cetățenii riscă amenzi între 30 și 50 de dolari, mai scrie serviciul britanic de presă.
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, intenționează să răstoarne guvernul și să ceară noi alegeri parlamentare, deși i se interzice să candideze, scrie Politico. Publicația precizează că partidul extremist de dreapta „Adunarea Națională” conduce în sondaje și pare decis să joace un rol-cheie în demiterea premierului François Bayrou, care va fi pusă la vot în parlament pe 8 septembrie. Bayrou miza pe faptul că Le Pen va dori să-și păstreze funcția de deputat și nu va îndrăzni să răstoarne guvernul, deoarece judecătorii i-au interzis să candideze la viitoarele alegeri, după ce a fost condamnată pentru deturnarea fondurilor europene, notează Politico. Însă Le Pen refuză să sprijine guvernul, pe care-l acuză de reducerea bugetului cu peste 40 de miliarde de euro, și a promis mobilizare pentru schimbarea puterii, subliniază aceeași publicație. Le Pen este gata să conteste la Curtea Constituțională interdicția de a candida la eventualele alegeri anticipate, în timp ce președintele Emmanuel Macron va avea puține opțiuni pentru a înainta un nou premier susținut de o majoritate parlamentară dacă guvernul cade, conchide Politico.
Mii de persoane au participat luni la un marș în capitala Serbiei, în cea mai recentă dintr-o serie de demonstrații prin care denunță corupția și care a sporit presiunea asupra președintelui Aleksandar Vučić, relatează AFP. Manifestația s-a desfășurat pașnic, în tăcere, spre deosebire de cele de la mijlocul lunii august, când protestele au degenerat în violențe, din cauza a ceea ce demonstrații au descris drept tactici dure ale poliției și ale celor loiali guvernului. Serbia s-a confruntat constant cu proteste după tragedia care a avut loc în noiembrie, la gara Novi Sad, unde acoperișul gării s-a prăbușit, iar 16 persoane au murit. Evenimentul a devenit rapid un simbol al corupției înrădăcinate în țara balcanică, scrie AFP. Deși valul de proteste a dus la demisia premierului și la prăbușirea guvernului său, Vučić a rămas în funcție, la conducerea unei administrații remaniate. Până în prezent, președintele țării a respins solicitarea protestatarilor de a fi organizate alegeri anticipate și susține că demonstrațiile fac parte dintr-un complot străin, conchide AFP.
Premierul croat Andrej Plenković avertizează că Serbia se află la marginea unui război civil, iar Bosnia și Herțegovina rămâne sub „amenințarea constantă a separatismei”, relatează Danas. El a explicat, citat de publicația sârbă, că protestele din Serbia continuă de peste doi ani, alimentate de incidente precum crima dintr-o școală din Belgrad și prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, creând o situație „neobișnuită”. Plenković susține că extinderea UE trebuie să respecte criteriile și momentul politic favorabil, iar țările afectate, precum Macedonia de Nord și Serbia, nu sunt încă pregătite. Scopul declarațiilor sale a fost de a oferi audienței internaționale o imagine clară a situației recente din Serbia, comentează Danas.
Protestele masive împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, se apropie de un punct de cotitură, estimează Filip Milačić, cercetător senior la Democracy of the Future, Fundația Friedrich Ebert, citat de Eurointegration. Milačić subliniază că opoziția trebuie să dezvolte strategii eficiente împotriva manipulărilor, să ofere o viziune clară pentru viitorul Serbiei și să întărească legăturile cu liderii europeni. Expertul avertizează că victoria electorală diferă de mobilizarea pe stradă și recomandă opoziției să se pregătească să apere rezultatele alegerilor, inclusiv prin presiune diplomatică la nivel european. Colaborarea cu organizațiile civice și dezvăluirea încălcărilor electorale sunt esențiale pentru a face alegerile cât mai competitive, mai spune cercetătorul senior citat de Eurointegration.
