Revista presei internaționale // Zelenski respinge propunerea lui Putin de a negocia pacea la Moscova; Proteste în Rusia față de blocarea WhatsApp și Telegram
Presa internațională analizează evoluțiile diplomatice legate de războiul ruso-ucrainean, inclusiv discuțiile care urmează să aibă loc azi între liderii europeni și președintele american privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Mai multe publicații străine comentează amploarea paradei militare de la Beijing, dar și dialogul accidental dintre liderii Rusiei și Chinei, privind progresele medicinei, care ar putea permite prelungirea semnificativă a vieții. Printre alte subiecte abordate de presa străină se numără și protestele cetățenilor ruși față de decizia autorităților de la Moscova de a bloca apelurile vocale și video în aplicațiile de mesagerie WhatsApp și Telegram.
Președintele francez Emmanuel Macron, omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni vor discuta joi cu președintele american Donald Trump, la finalul summitului „Coaliției voluntarilor”, despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, potrivit AFP. Summitul reunește 31 de țări, în principal europene, inclusiv România, care s-au angajat să sprijine armata ucraineană și să descurajeze orice nouă agresiune rusă, relevă agenția de presă. AFP notează că inițiativa este menită să consolideze negocierile de pace și să asigure durabilitatea unui eventual armistițiu între Kiev și Moscova.
The New York Times notează că, înaintea reuniunii „Coaliției voluntarilor”, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că șefii militari ai țărilor europene pregătesc de la mijlocul lunii august planuri concrete de garanții pentru Ucraina, deja aprobate la nivelul miniștrilor apărării. Scopul liderilor europeni este să arate că își respectă angajamentele și că pot oferi Ucrainei instrumente reale de securitate după un eventual armistițiu, comentează publicația. Potrivit ziarului, planurile urmăresc, de asemenea, să transmită un mesaj clar Statelor Unite, demonstrând unitatea și seriozitatea coaliției europene. Întrebarea esențială rămâne dacă aceste planuri sunt suficient de detaliate și angajamentele destul de ferme pentru a convinge administrația americană să sprijine Ucraina și să exercite presiuni asupra Rusiei, scrie publicația. În final, obiectivul este de a crea condițiile necesare pentru oprirea invaziei și menținerea securității în regiune, conchide The New York Times.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru Le Point că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei s-ar putea încheia după „scenariul coreean”, cu teritorii aflate sub ocupație rusă, însă acest scenariu nu ar garanta securitatea Kievului. Zelenski a subliniat că Ucraina poate repeta succesul economic al Coreei de Sud, dar amenințarea Rusiei este mult mai mare și nu poate fi comparată cu cea a Coreei de Nord. Liderul de la Kiev a avertizat că orice cedare teritorială ar oferi Rusiei spațiu strategic pentru noi atacuri asupra orașelor Harkov și Dnipro și ar putea transforma Ucraina într-o trambulină pentru lansarea atacurilor împotriva Europei. Zelenski a atras atenția că Rusia folosește deja rachete cu rază lungă de acțiune împotriva Ucrainei și că arsenalul rus va crește în următorii ani, iar mările sau oceanele nu pot proteja Europa. Soarta Ucrainei va decide cât de mult va fi afectată securitatea europeană și unde va trece granița estică a continentului, a mai spus președintele ucrainean în interviul oferit publicației Le Point .
Ucraina a numit nerealistă și inacceptabilă propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a organiza o întâlnire cu liderul de la Kiev Volodimir Zelenski la Moscova, scrie Unian. Într-un interviu acordat agenției de presă, consilierul prezidențial Dmitro Litvin a declarat că inițiativa Kremlinului nu urmărește pacea, ci prelungirea războiului, iar singura soluție rămâne presiunea internațională. Unian subliniază că Putin a afirmat la Beijing că nu a refuzat niciodată negocieri directe și că ar fi dispus să le desfășoare la Moscova, menționând că ideea i-ar fi fost sugerată de președintele american Donald Trump. Zelenski a reiterat însă că acceptă dialogul doar pe teritoriul unui stat neutru, nu la Moscova , menționează Unian.
Ungaria și Slovacia au solicitat Uniunii Europene să ridice sancțiunile împotriva a șase oameni de afaceri ruși, în schimbul prelungirii altor sancțiuni împotriva Rusiei, informează RadioFreeEurope/RadioLiberty. Postul de radio amintește că aceste state au mai folosit anterior dreptul de veto pentru a exclude din lista celor sancționați anumite persoane apropiate Kremlinului, susținând că măsurile punitive afectează mai mult economia europeană decât pe cea rusă. Același post de radio relevă că, în trecut, mai mulți oligarhi și oficiali ruși au fost scoși de pe lista sancțiunilor în urma intervențiilor Budapestei și Bratislavei. De această dată, Slovacia vizează eliminarea lui Alisher Usmanov și a lui Mihail Fridman, iar Ungaria cere excluderea altor patru oligarhi ruși. Discuțiile continuă la nivel european, iar un compromis ar putea fi atins săptămâna viitoare, adaugă RadioFreeEurope/RadioLiberty.
Defense Express descrie armele prezentate ieri la ampla paradă militară de la Beijing, dedicată împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit publicației, China a prezentat un număr impresionant de arme moderne, inclusiv o rachetă intercontinentală, sisteme hipersonice, arme laser pentru apărarea navală și terestră, precum și drone subacvatice și aeriene de ultimă generație. Cu toate acestea, multe dintre echipamente afișate rămân „o necunoscută”, nefiind clar dacă sunt prototipuri sau modele de serie, remarcă Defense Express. CNN subliniază la rândul său că parada a avut rolul de a arăta lumii că Beijingul dispune de puterea militară necesară pentru a susține ambițiile președintelui chinez Xi Jinping privind o nouă ordine mondială. Analiștii militari intervievați de Financial Times notează însă că, deși impresionantă, armata chineză rămâne neexperimentată în războaie reale.
În ultimii zece ani, China a urmărit să se afirme ca al doilea centru geopolitic mondial, în opoziție cu Statele Unite, remarcă într-un interviu pentru Українське радіо analistul militar Andrei Kramarov. Expertul subliniază că, în contextul conflictelor regionale și al tensiunilor privind Taiwanul, Beijingul a ales să-și demonstreze puterea prin forță militară. China și-a reînnoit arsenalul încă din mijlocul anilor 2000, investind masiv în arme moderne, exportând și sisteme testate în conflicte internaționale, menționează Andrei Kramarov. Potrivit analistului, China își consolidează poziția de lider regional și transmite un semnal clar despre capacitatea sa militară globală.
Compania rusă Gazprom a anunțat semnarea unui memorandum pentru construcția gazoductului „Forța Siberiei-2”, care să lege Rusia de China, dar Beijingul nu a confirmat acordul, transmite The Washington Post. Nici liderul chinez Xi Jinping și nici Compania Națională Chineză de Petrol nu au menționat proiectul, iar presa oficială a evitat subiectul, observă Financial Times. Experții citați de publicație subliniază că memorandum-ul nu include prețuri sau termene și reprezintă mai degrabă o declarație de intenție decât un acord final. Singura înțelegere concretă vizează creșterea livrărilor prin gazoductele existente, „Forța Siberiei-1” și ruta din Orientul Îndepărtat, scrie ziarul. Analiștii intervievați de Financial Times notează că prețul rămâne principala problemă, iar China are avantajul în negocieri după ce Rusia și-a pierdut piața europeană.
Un dialog privat între președintele rus Vladimir Putin și cel al Chinei Xi Jinping a fost transmis accidental la televiziunea chineză în timpul ceremoniilor de la Beijing, scrie Bloomberg. Agenția americană de presă notează că, din cauza unei erori tehnice, microfonul unuia dintre lideri a rămas deschis și a redat discuția lor despre progresele medicinei și posibilitatea prelungirii vieții. Astfel, Xi a spus că, în trecut, oamenii rar trăiau până la 70 de ani, iar Putin a adăugat că biotehnologiile ar putea permite transplanturi repetate de organe și chiar atingerea unei forme de nemurire. Episodul a ieșit în evidență pe fundalul unei ceremonii strict regizate, într-o țară unde mesajele publice sunt atent controlate, remarcă Bloomberg.
În mai multe orașe din Rusia au avut loc proteste organizate de grupuri marxist-leniniste față de decizia autorităților de a bloca apelurile vocale și video din aplicațiile de mesagerie WhatsApp și Telegram, relatează The Moscow Times. Potrivit publicației, manifestanții acuză autoritățile că le încalcă dreptul la comunicare și resping promovarea aplicației de stat Max, prezentată ca alternativă națională. În următoarele zile sunt planificate noi demonstrații în mai multe orașe, inclusiv în Moscova. Experții citați de The Moscow Times atrag atenția că aplicația Max ridică mari riscuri de securitate și confidențialitate, având capacitatea de a transmite date personale ale utilizatorilor către instituțiile statului. Potrivit unui sondaj realizat de Russian Field, la care face referire publicația, peste 70% dintre cetățenii ruși se opun blocării aplicațiilor WhatsApp și Telegram.
