Revista presei internaționale // 10 țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina după încetarea focului; Trump cere UE să nu mai cumpere petrol rusesc
Presa internațională analizează rezultatele summitului „coaliției voluntarilor” desfășurat ieri, la Paris, unde aliații occidentali au analizat garanțiile de securitate pe care le pot oferi Ucrainei după încheierea unui eventual acord de pace. Mai multe publicații străine comentează măsurile de securitate pe care le iau unii lideri autoritari pentru a împiedica serviciile de informații străine să obțină indicii despre starea lor de sănătate. Decesul celebrului designer italian Giorgio Armani e un alt subiect care ține cap de afiș în presa internațională.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că 26 de state din „coaliția voluntarilor” sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina sau să le susțină după încheierea unui acord de pace, relatează AFP. La o reuniune cu lideri occidentali din coaliție, pe care a găzduit-o ieri la Paris, Macron a subliniat, citat de aceeași sursă, că nu este vorba despre o confruntare militară cu Rusia, ci despre o prezență menită să garanteze pacea și să descurajeze o nouă agresiune împotriva Ucrainei. În timpul reuniunii, liderii europeni au convenit, împreună cu SUA, asupra unor sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei, dacă aceasta va bloca negocierile, notează AFP. În paralel, 35 de țări discută un pachet mai amplu de garanții de securitate pentru Kiev, care include menținerea unei armate ucrainene puternice, mai scrie agenția de presă.
RadioFreeEurope/RadioLiberty informează că 10 state sunt pregătite să trimită trupe după încheierea ostilităților, printre care Marea Britanie, Franța, țările nordice și baltice, Olanda și Australia. Germania încă își evaluează poziția, iar Polonia nu va trimite soldați, dar poate deveni un hub logistic pentru forțele occidentale, precizează postul de radio cu referire la dezvăluirile făcute de unii diplomați europeni. Se estimează că misiunea europeană ar putea include 25–30 de mii de militari, cu Turcia concentrată pe securitatea maritimă, Marea Britanie și Franța pe teren și un contingent multinațional în aer, susțin aceleași surse. Rolul exact al Statelor Unite rămâne neclar, putând include sprijin aerian și informații de intelligence. De asemenea, funcția și modul de reacție al trupelor occidentale la posibile provocări rusești nu sunt încă stabilite, conchide RadioFreeEurope/RadioLiberty.
Ukrinform își concentrează atenția asupra anunțului liderilor „coaliției voluntarilor” privind furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, citat de agenția ucraineană de presă, că grupul și-a asumat un „angajament de nezdruncinat” față de Ucraina, susținut de președintele Donald Trump. Starmer a avertizat că președintele rus Vladimir Putin nu poate fi considerat de încredere și întârzie deliberat negocierile de pace, subliniază Ukrinform. Recentele atacuri asupra Kievului, care au afectat clădiri ale Consiliului Britanic și ale delegației Uniunii Europene, au demonstrat pericolul continuu pe care-l reprezintă Rusia, a mai spus premierul britanic Keir Starmer, citat de Ukrinform.
Sky News dezvăluie că, în timpul summitului de ieri al „coaliției voluntarilor” de la Paris, liderii europeni au avut o convorbire telefonică cu premierul Indiei, Narendra Modi. Aceeași sursă precizează că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat rolul Indiei în oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a anunțat o viitoare agendă strategică comună a Uniunii Europene cu India, care ar urma să fie adoptată în 2026. Sky News amintește că Modi a participat în această săptămână la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat la Beijing, unde a purtat discuții private cu președintele rus Vladimir Putin.
The Guardian scrie că președintele american Donald Trump le-a cerut liderilor europeni să nu mai cumpere petrol rusesc, care ajută Kremlinul să-și finanțeze războiul dus împotriva Ucrainei. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, Trump a făcut apelul în timpul unei conversații telefonice cu mai mulți lideri europeni. Liderul de la Casa Albă a subliniat necesitatea ca statele Uniunii Europene să crească presiunea economică asupra Chinei, din cauza sprijinului său pentru eforturile militare ale Rusiei, menționează The Guardian. În plus, în convorbire au fost aduse în discuție plângerile Ungariei și Slovaciei privind loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, notează publicația.
Financial Times scrie că Statele Unite încep să reducă treptat programele de asistență pentru securitate destinate țărilor est-europene aflate la granița cu Rusia. Potrivit publicației, Pentagonul a informat diplomații europeni că Washingtonul nu va mai finanța proiecte de instruire și dotare a armatelor din regiune, ceea ce ar putea însemna pierderi de sute de milioane de dolari. Ziarul relevă că, între 2018 și 2022, aceste programe au însumat 1,6 miliarde de dolari, principalele beneficiare fiind Estonia, Letonia și Lituania. Casa Albă afirmă că decizia a fost coordonată cu europenii și urmărește ca aceștia să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, precizează Financial Times. Sursele publicației leagă însă măsura de strategia administrației Trump de a redirecționa resurse spre regiunea Indo-Pacific, pentru a consolida descurajarea Chinei și a reduce riscurile unui conflict în jurul Taiwanului.
Reuters scrie că liderul nord-coreean Kim Jong-un aplică măsuri extreme de securitate, iar după întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin la Beijing, agenții săi au șters toate obiectele pe care acesta le atinsese. Potrivit analiștilor citați de Reuters, aceste măsuri sunt luate pentru a împiedica serviciile de informații străine să obțină indicii despre starea de sănătate a dictatorului nord-coreean, tradiție moștenită de la tatăl său. Kim călătorește și cu o toaletă portabilă personală, pentru ca nici excrementele să nu poată fi analizate, notează Reuters. Agenția de presă subliniază că și Putin are un protocol similar, echipa sa de securitate colectând de ani buni astfel de probe pentru a proteja informațiile medicale ale liderului rus.
The Washington Post scrie că autoritățile chineze au blocat pe rețelele sociale informațiile despre discuția liderului de la Beijing, Xi Jinping, cu președintele rus Vladimir Putin despre progresele medicale care pot prelungi viața. Ziarul notează că interesul public a crescut după ce fragmente din conversație, purtate de cei doi la parada militară de la Beijing, au ieșit la iveală din cauza unei erori tehnice, când microfonul unuia dintre lideri a rămas deschis și a redat discuția lor despre progresele medicinei și posibilitatea prelungirii vieții. Astfel, Xi a spus că, în trecut, oamenii rar trăiau până la 70 de ani, iar Putin a adăugat că biotehnologiile ar putea permite transplanturi repetate de organe și chiar atingerea unei forme de nemurire, relevă The Washington Post.
The Times analizează starea de sănătate a fostului președinte american Joe Biden, care a fost tratat recent printr-o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea celulelor canceroase de pe frunte. Operația a fost realizată prin metoda Mohs, similară cu cea aplicată soției sale, Jill, în 2023, notează ziarul. Este al doilea episod recent de cancer al lui Biden, după îndepărtarea unor tumori cutanate și a unei carcinome bazale de pe piept, amintește The Times. În mai 2025, el a anunțat că a descoperit o formă agresivă de cancer de prostată, cu metastaze osoase, mai scrie publicația, precizând că fostul președinte a transmis că, împreună cu soția sa, au devenit mai puternici prin aceste experiențe și apreciază sprijinul publicului.
Celebrul designer italian Giorgio Armani, considerat un revoluționar al modei moderne, a murit ieri la vârsta de 92 de ani, transmite presa internațională. La Repubblica scrie că Armani a decedat după o scurtă boală, continuând să lucreze până în ultimele zile. Ziarul italian amintește că Giorgio Armani și-a început cariera la Milano și a fondat propria casă de modă în 1975, devenind celebru pentru stilul „relaxat”, care a cucerit atât podiumurile, cât și Hollywoodul. La Repubblica îl descrie drept o legendă a modei, un vizionar care a eliberat femeile de constrângerile vestimentare și a impus o estetică atemporală, comparabilă doar cu cea a lui Coco Chanel.
