Revista presei internaționale // Rusia intensifică războiul cu Ucraina; Talibanii împiedică salvarea femeilor din Afganistan după cutremure
Presa internațională comentează reacțiile liderilor mondiali la cele mai masive atacuri aeriene rusești lansate asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică. Mai multe publicații scriu despre consecințele războiului asupra economiei Rusiei, dar și despre aplicarea unor proiecte majore care fac Uniunea Europeană independentă de resursele energetice rusești. De ce, în urma cutremurelor repetate din Afganistan, au fost salvați în special bărbați și copii, în timp ce femeile au fost ignorate – e un alt subiect abordat de ziarele străine.
Președintele rus Vladimir Putin escaladează conflictul cu Ucraina, pentru că se simte în siguranță, profitând de reacțiile slabe și indecise ale Occidentului. E concluzia la care ajunge ziarul Die Welt, după ce, în noaptea de 7 septembrie, Rusia a lansat cele mai puternice atacuri aeriene asupra Ucrainei, lovind aproape toate regiunile cu drone și rachete. Imaginea clădirii guvernului ucrainean în flăcări a fost prezentată de Kremlin ca o demonstrație de forță, iar numărul masiv de drone a depășit capacitățile defensive ale Kievului, notează publicația germană. „Coaliția voluntarilor”, formată din 26 de state, există mai mult pe hârtie decât pe câmpul de luptă, în timp ce Putin afișează forță la summituri fără rezultate concrete pentru pace, avertizează Die Welt. Singura reacție mai fermă a venit de la cancelarul german Friedrich Merz, care l-a numit pe liderul rus „cel mai odios criminal de război al timpului nostru”, mai scrie Die Welt.
Președintele american Donald Trump a declarat, citat de CNN, că „nu este încântat” de evoluțiile din Ucraina, după atacurile masive ale Rusiei din 7 septembrie, care au făcut victime și distrugeri, avariind pentru prima dată clădirea guvernului de la Kiev. Potrivit CNN, Trump a anunțat că azi și mâine va primi la Casa Albă mai mulți lideri europeni, iar în următoarele zile discută cu președintele rus Vladimir Putin, arătându-se încrezător că aceste consultări vor contribui la găsirea unei soluții pentru a pune capăt atacurilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru ABC News că scopul lui Vladimir Putin este să obțină controlul total asupra Ucrainei, iar supraviețuirea țării reprezintă, în sine, o victorie. Zelenski a cerut SUA și Uniunii Europene să exercite mai multă presiune asupra Rusiei, inclusiv prin oprirea importurilor de energie, pe care le consideră „arma” lui Putin. El a respins ideea negocierilor la Moscova, subliniind că nu poate merge într-o țară a cărei armată ucide zilnic cetățeni ucraineni, aflată sub atacuri constante. În același interviu acordat ABC News, Zelenski a menționat că nu exclude întâlniri bilaterale sau trilaterale în alte locații, eventual cu participarea președintelui american Donald Trump. Putin, în schimb, a spus că este dispus să negocieze doar la Moscova și că acordul necesită referendumuri și alegeri în Ucraina, conform cerințelor Rusiei, amintește ABC News.
Deputatul german Roderich Kiesewetter, din partidul Uniunea Creștin-Democrată, a cerut ca Germania să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, precum Taurus, și să folosească activele rusești înghețate pentru sprijin suplimentar. Într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung, Kiesewetter a subliniat că Rusia nu dorește un acord de pace și demonstrează zilnic intenția de a distruge Ucraina. Chiar înainte de a deveni cancelar al Germaniei, Friedrich Merz declara că ar fi dispus să ofere Ucrainei rachete Taurus, însă doar cu acordul tuturor partenerilor europeni, notează Süddeutsche Zeitung. Ulterior, când a preluat funcția de cancelar, Merz a rămas mai rezervat, iar experții au estimat că Germania nu va trimite rachete Taurus Ucrainei, pentru că nu are stocuri suficiente sau planuri de producție suplimentară de noi rachete, remarcă Süddeutsche Zeitung.
Autoritățile germane pregătesc cea mai amplă modernizare a sistemului de protecție civilă de la Războiul Rece, urmând să aloce până în 2029 un buget de 10 miliarde de euro pentru adăposturi, echipamente și sisteme de alertă, a declarat ministrul de interne Alexander Dobrindt pentru Bild. În prezent, Germania are doar 579 de adăposturi, care pot găzdui sub 500.000 de persoane dintr-o populație de peste 80 de milioane, notează tabloidul german. Programul include și achiziția a 1.500 de echipamente pentru pompieri, medici, salvatori și puncte mobile de comandă, a anunțat ministrul german de interne. Autoritățile intenționează să extindă rețeaua de comunicații securizate pentru a asigura coordonarea serviciilor de urgență în caz de criză sau conflict, a mai declarat Alexander Dobrindt pentru Bild. Ministrul apărării Boris Pistorius a subliniat anterior că Rusia reprezintă o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru NATO, R. Moldova și Georgia, justificând măsurile de descurajare, relevă Bild.
Germania se pregătește pentru un posibil război, deși speră să nu fie nevoită să îl ducă, scrie The Washington Post. Potrivit publicației, pe fondul amenințării rusești asupra unui membru NATO, Germania planifică să fie pregătită până în 2029. Guvernul de la Berlin a revizuit cheltuielile și datoria pentru a direcționa mai multe fonduri spre apărare, dezvoltă industria militară și lansează o campanie de recrutare în forțele armate, notează The Washington Post. Se ia în considerare și reinstaurarea unei forme de serviciu militar obligatoriu, scrie ziarul, remarcând că măsurile arată seriozitatea amenințării cu care se confruntă Europa.
Rusia ar putea ataca „puntea slabă” a NATO, Coridorul Suwalki, care leagă Polonia de țările baltice, avertizează fostul ofițer britanic de informații militare Philip Ingram într-un interviu acordat publicației The Sun. Potrivit expertului, acest coridor de aproximativ 100 de kilometri, situat între Polonia și Lituania, lângă Kaliningrad și Belarus, ar putea tăia legăturile țărilor baltice cu aliații NATO. Ingram semnalează creșterea prezenței militare ruse în zonă, exerciții neașteptate și mișcări neobișnuite de trupe, comparabile cu pregătirile înainte de invazia Ucrainei. Expertul atrage atenția asupra campaniilor de propagandă rusești și tensiunilor în rândul minorităților vorbitoare de rusă, dar și asupra posibilei presiuni economice și atacurilor de comunicare. Țările baltice trebuie să trateze aceste amenințări cu maximă seriozitate, semnalează fostul ofițer britanic de informații militare Philip Ingram în interviul oferit publicației The Sun.
Kremlinul se confruntă cu dificultăți majore în pregătirea bugetului pentru 2026, din cauza presiunii tot mai mari la care e supus sistemul economic al Rusiei, orientat spre război, scrie Financial Times. Ziarul scrie că veniturile din energie au scăzut cu 20% în primele opt luni ale anului, iar deficitul bugetar a ajuns la peste 60 de miliarde de dolari, depășind cu mult țintele prevăzute inițial. Economia rusă încetinește și poate intra în recesiune, spun experții intervievați de Financial Times. Aceștia precizează că guvernul de la Moscova ia în calcul reducerea cheltuielilor pentru infrastructură și domenii sociale, pentru a proteja bugetul militar, care aproape s-a dublat din 2022. În paralel, Moscova explorează împrumuturi și folosirea fondului de rezervă, din care jumătate a fost deja cheltuit pe război, conchide Financial Times.
În Maroc a fost lansat un proiect energetic cu valoare strategică pentru Uniunea Europeană, care va contribui la reducerea dependenței europene de gazul rusesc și va furniza combustibil și îngrășăminte ecologice, transmite Ecoticias. Potrivit publicației spaniole, proiectul vizează producerea anuală a 200.000 de tone de hidrogen și amoniac verde din surse solare și eoliene, iar la realizarea lui participă Ministerul Investițiilor din Maroc în cooperare cu agenții și companii internaționale.
După seria de cutremure recente din Afganistan, serviciile de salvare controlate de talibani au extras în principal bărbați și copii de sub dărâmături, ignorând femeile, informează The New York Times. Ziarul precizează că restricțiile religioase impuse de talibani interzic contactul fizic între bărbați și femei care nu sunt membri ai aceleiași familii, chiar și în situații de urgență. Femeile rănite au fost lăsate sub dărâmături până când alte femei din sate apropiate puteau interveni, iar celor care se salvau singure li se refuza adesea asistența medicală, dezvăluie The New York Times. Publicația amintește că talibanii interzic femeilor accesul la majoritatea profesiilor, inclusiv la medicină și la voluntariat în organizațiile umanitare, ceea ce a redus drastic numărul personalului medical feminin în zonele afectate. În urma cutremurelor, cel puțin 2.200 de persoane au murit și 3.600 au fost rănite, femeile fiind printre cele mai afectate categorii, constată The New York Times.
