Revista presei internaționale // Revenit din China, președintele Rusiei a trecut la o nouă etapă a războiului împotriva Ucrainei
Presa internațională scrie că după ce a revenit din China, președintele Rusiei a trecut la o nouă etapă a războiului, intensificând atacurile asupra Ucrainei. Mai multe publicații scriu despre noile sancțiuni europene care urmează a fi impuse Rusiei în această săptămână, în timp ce presa din Haxagon relatează despre căderea guvernului francez.
În timpul celui mai puternic atac aerian al Rusiei lansat asupra Ucrainei în noaptea de 7 septembrie, clădirea guvernului de la Kiev a fost lovită de o rachetă Iskander, și nu de o dronă precum se anunțase anterior, transmite Defense Express. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, racheta de 450 de kilograme nu a explodat, dar incendiul izbucnit a afectat peste 1000 de metri pătrați, inclusiv etajele unde se află biroul premierului.
După ce s-a întors din China, unde a obținut sprijinul liderului de la Beijing Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin, a început o nouă etapă a războiului împotriva Ucrainei, constată The Times. Masivul atac de duminică asupra Kievului, inclusiv asupra sediului guvernului ucrainean demonstrează cu prisosință acest lucru, scrie ziarul.
La o concluzie asemănătoare ajung și ziariștii de la The Telegraph, potrivt cărora atacul de duminică arată o escaladare planificată de Kremlin. Această poziție e motivată de percepția lui Putin asupra slăbiciunii lui Donald Trump, dar și de dorința de a opri atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, scrie The Telegraph. În condițiile în care războiul costă Moscova sute de milioane de dolari pe zi, Rusia încearcă să descurajeze Ucraina și să testeze răbdarea Occidentului, comentează publicația. Riscul unui conflict cu NATO rămâne ridicat, iar Occidentul nu trebuie să cedeze presiunilor Rusiei, conchide The Telegraph.
Comisia Europeană pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea fi prezentat până pe 12 septembrie, scrie Sky News. Surse diplomatice citate de postul american de televiziune afirmă că în listă ar putea intra bănci din două state din Asia Centrală, după ce anterior au fost vizate instituții din China și India. Potrivit agenției de presă Bloomberg, noile restricții ar putea lovi băncile și companiile energetice rusești și ar urma să fie coordonate cu SUA. Președintele Donald Trump a anunțat că Washingtonul este pregătit să treacă la „a doua etapă” a sancțiunilor, cerând Europei să renunțe complet la gazul și petrolul rusesc, amintește Bloomberg. Aceeași agenție de presă notează că diplomați europeni de rang înalt se află în aceste zile la Washington pentru a coordona măsurile punitive care urmează a fi luate împotriva Moscovei pentru a o forța să accepte negocierea unui acord de pace cu Ucraina.
Pe de altă parte, Statele Unite au decis să întrerupă acordurile semnate anii trecuți cu mai multe țări europene pentru combaterea dezinformării, scrie Financial Times. Documentele vizau un răspuns comun la campaniile de manipulare din Rusia, China și Iran și erau coordonate de Departamentul American de Stat, remarcă publicația. Fostul șef al centrului, James Rubin, a criticat hotărârea Washingtonului, pe care a numit-o „un act unilateral de dezarmare” în războiul informațional, avertizând că riscurile vor crește odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, scrie Financial Times.
Guvernul Franței condus de François Bayrou a căzut pe 8 septembrie, după ce majoritatea deputaților au votat împotriva lui, scrie Le Monde. 364 de parlamentari au cerut plecarea premierului, mult peste numărul necesar pentru a-l demite, scrie ziarul. Criza a pornit de la proiectul bugetului pe 2026, prin care Bayrou voia să înghețe taxele și pensiile pentru a reduce deficitul bugetar, măsură respinsă de partidele de stânga și de extrema dreaptă, notează Le Monde. În zilele următoare președintele Franței urmează să propună un nou premier, însă va fi o misiune grea în condițiile în care extrema dreaptă și cea de stânga pledează pentru noi alegeri parlamentare, concluzionează Le Monde.
Decizia lui François Bayrou de a supune guvernul votului de încredere a surprins opinia publică, dar rezultatul a fost previzibil, scrie Le Figaro. Potrivit publicației, acest pas al premierului este văzut ca un gest politic prin care se prezintă ca un martir al reducerii deficitului bugetar și poate fi prima mișcare a sa spre o participare la alegerile prezidențiale în 2027. Tema datoriei publice și a deficitului a dominat cariera politică a lui François Bayrou, notează Le Figaro. Între timp, Franța se pregătește pentru proteste majore împotriva guvernului, programate miercuri sub sloganul „Blocăm totul”, conchide publicația.
